Comisia Europeană a început să colecteze dovezi privind o eventuală manipulare a pieței europene de către furnizorii de gaze naturale.
Pe de altă parte, miniştrii europeni ai Energiei, reuniţi marţi la Luxemburg, au exprimat divergenţe profunde referitoare la soluțiile ce ar trebui adoptate ca răspuns la creșterea explozivă a preţurilor la electricitate, precum şi la propunerea Franței de reformare a pieţelor energetice.
Departamentul de concurență al Comisiei Europene a început să adune dovezi pentru a vedea dacă furnizorii de gaze naturale manipulează piața europeană în timp ce prețul gazelor a explodat, a declarat marți comisarul european pentru energie, Kadri Simson, conform Politico, publicație preluată de Digi24.
„Departamentul de concurență al Comisiei a început să colecteze dovezi despre comportamentul de piață al principalilor furnizori de gaze, în vederea detectării oricărui comportament anticoncurențial pe piața energetică”, a spus Kadri Simson, în deschiderea reuniunii miniștrilor Energiei din UE.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Bruxelles-ul a trimis deja interpelări către furnizorii de gaze „pentru a verifica dacă situația actuală de pe piețele angro de gaze din Europa poate fi atribuită comportamentului comercial al participanților pe piață”.
Autorităților naționale de reglementare în domeniul energiei, precum și Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei li s-a cerut „să intensifice supravegherea pieței energiei și să se asigure că reglementările UE privind integritatea și transparența pieței angro de energie sunt aplicate în mod eficient”.
În septembrie, 40 de europarlamentari, printre care și șase români, au cerut Comisiei Europene să investigheze rolul companiei Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa. Aceștia au susținut că prin refuzul de a participa la umplerea rezervelor de gaze necesare statelor membre, ruşii ţin artificial oferta sub cerere, iar acest aspect determină o mare influenţă asupra preţului.
Germania și alte 8 state membre resping reforma pieţei electricităţii cerută de Franţa – decuplarea prețului electricității de cel al gazelor naturale
„Trebuie să ne aşteptăm la dezbateri cu adevărat intense, în special cu privire la necesitatea unor soluţii pe termen lung pentru a contracara viitoarele şocuri energetice”, a declarat ministrul sloven al Infrastructurii, Jernej Vrtovec, marți, la sosirea la reuniunea miniștrilor de profil.
Printre altele, pe agendă se află propunerea de reformă a Franței, care, în urma creșterii preţului electricităţii pe piaţa angro, din cauza energiei fosile, a cerut o ”decuplare” cu scopul ca preţul ”foarte ieftin” al energiei nucleare să se alinieze cursului gazelor naturale.
Franța este cel mai mare producător de energie nucleară din UE, cu 399.011 GWh sau 52,1% din totalul UE, urmată de Germania cu 75.071 GWh, Suedia (66.130 GWh) şi Spania (58.349 GWh).
În prezent, gazele naturale contribuie la stabilirea preţului global pe piaţa comună a electricităţii.
Nouă state membre UE – Germania, Austria, Luxemburg, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia şi Olanda – se opun, într-o declaraţie comună, acestei propuneri de decuplare a prețului electricităţii de preţul gazelor naturale, scrie AFP, citată de Agerpres.
Fără să numească Parisul, cele nouă state precizează că ”nu pot susţine nicio măsură care contravine pieţei interne a electricităţii, de exemplu o reformă ad-hoc a pieţei angro”, pe care are loc o concurenţă între furnizori de electricitate care ”contribuie la inovaţie, la securitatea aprovizionării şi care este un element-cheie în facilitarea tranziţiei” către energia fără carbon.
Piaţa comună a electricităţii ”funcţionează bine de 20 de ani, cu preţuri cu adevărat competitive (…). O intervenţie poate fi extrem de periculoasă şi poate distruge orice încredere în această piaţă”, avertiza, la începutul lui octombrie, ministrul luxemburghez al Energiei Claude Turmes.
Comisia Europeană (CE) consideră, la rândul său, ”eficient” acest sistem – denumit al ”tarifelor marginale” -, deoarece el încurajează dezvoltarea energiei regenerabile, al cărei cost de funcţionare este mic, dar care necesită o investiţie masivă la lansare.
