Celebra Ordonanţă 114 (cea lansată pe pusă masă, între Crăciun şi Anul Nou) continuă să producă efecte, fie ele şi ajustate întru suportabilitate, după ce cohorte de specialişti s-au muncit să îndrepte cumva prevederile iniţiale.
Din păcate, efectele rămân şi influenţează economia, cel mai bun exemplu fiind apariţia bizară a unei ”inflaţii legale” în locul inflaţiei reale.
Concret, pentru a se putea aplica Ordonanţa cu pricina la Fondurile de pensii administrate privat, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză s-a văzut obligată să adopte o metodologie originală şi să publice o valoare a inflaţiei aplicată la comisioanele percepute pentru administrarea fondurilor care a ajuns să difere semnificativ de nivelul anunţat de INS.
Datele publicate oficiale arată că doar în lunile noiembrie şi decembrie 2018 diferenţele au fost nesemnificative între cei doi indicatori.
Pe cât de mare a fost diferenţa calculată de CNSP pentru octombrie 2018 în minus la varianta legală, aplicată în scopuri de taxare, şi cea reală, care este utilizată de BNR pentru stabilitatea preţurilor, pe atât de mare a ajuns în mai 2019 dar cu semnul plus (de la -0,75 puncte procentuale s-a trecut la +0,8 puncte procentuale).
De subliniat, Nu este vina CNSP, care nu a făcut altceva decât să pună ( strict tehnic şi matematic corect) în acord modul de calcul al ratei rentabilităţii fondurilor, care se face pe ultimele 24 de luni, cu referinţa stabilită prin lege. „Ordonanţa menţionată stabileşte ca indicator de comparaţie „rata inflaţiei” fără a preciza modalitatea concretă de determinare a acestui indicator.” a explicat CNSP pe site-ul propriu.
„Conform OUG nr. 114/2018, art. 81, pct. 6, comisionul de administrare perceput
de fondul de pensii administrat privat reprezintă un procent din activul net total al
fondului şi este stabilit în proporţii diferite dacă rata de rentabilitate a fondului este
sub sau peste rata inflaţiei.” mai arată Comisia.
Care prezintă cât se poate de transparent modul de calcul (este vorba despre o înjumătăţire a indicilor anuali pe ultimii doi ani înmulţiţi, dar importă mai puţin partea tehnică utilizată), cu precizarea că utilizează indicii anuali ai preţurilor de consum publicaţi de INS, cu opţiunea de principiu de a publica rezultatele cu o singură zecimală.
Costumul prost croit, degeaba e cârpit
Cert este că, pe această cale, prin ajustarea costumului prost croit din start al Ordonanţei 114, se ajunge la o oarecare aplicabilitate rezonabilă. Dar şi în situaţia bizară de a avea două valori diferite pentru inflaţie, cu consecinţe implicite pe taxare şi cu o slăbire a politicilor care vizează stabilitatea preţurilor. Care se transmit în mediul de afaceri distorsionate de prevederi legale insuficient pregătite, cârpite ad-hoc pentru a putea fi şi aplicate.
Acest exemplu ar trebui să fie suficient pentru a stabili ce se va întâmpla pe viitor cu actul normativ buclucaş, care a afectat puternic mediul de afaceri, de la îngheţarea investiţiilor pe hidrocarburi în Marea Neagră şi până la majorarea dobânzilor plătite de România la împrumuturi, urmare a unei percepţii deteriorate din partea mediului de afaceri internaţional.
Situaţia în care am ajuns aminteşte de un banc. Dacă spune cineva că inflaţia pe mai 2019 a fost de 4,1% are dreptate, dacă vine altcineva şi arată că a fost de 4,9% are dreptate. După care un cetăţean al patriei ar putea observa că nu se poate să aibă amândoi dreptate, drept care are şi el dreptate.Continuăm cu două inflaţii sau nu ?
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Asa este.
Inflatia reala se vede in mall-urile care sunt pustii, in targurile de turism care sunt fara clienti, in vanzarile de masini noi care se prabusesc, in statiunile cu hotelurile goale, in aeroporturile de pe care nu mai pleaca nimeni in vacanta….
Unde de uiti cu ochii dai peste imaginea romanilor care au din ce in ce mai putini bani.