vineri

21 iunie, 2024

19 mai, 2024

Activitățile economice tind să se relanseze în zona euro și în Uniunea Europeană, după rezultatele slabe de la finalul anului 2023, iar România a avut, în primul trimestru din 2024, o creștere de 0,5% față de T4 din anul trecut. Pe ansamblu, avansul în Uniunea Europeană al PIB-ului a fost de 0,3% în primul trimestru, la fel ca și în zona euro.

În analiza de față, CursDeGuvernare a agregat datele Eurostat pe 3 componente: creșterea economică, producția industrială și inflația, în toate statele UE:

Tabloul – configurat în tabelul de mai jos – arată atât semnele revenirii de după criza provocată de Covid și războiul Rusiei din Ucraina, cât și prejudiciile pe stabilitatea prețurilor produse de această criză.


Inflația anuală a scăzut în martie, în UE la 2,6% iar în zona euro la 2,4%. România a înregistrat însă, a 4-a lună la rând, cea mai mare inflație din UE, de 6,7%.
Comisia Europeană a estimat în prognoza de primăvara că inflația în UE se va modera mai repede decât se anticipa anterior, în timp ce perspectivele pentru o redresare economică vor rămâne intacte.

Eurozona revine pe creștere, trasă în sus de statele sudice. Germania și Franța – la limita stagnării

Se preconizează că economia zonei euro va reveni reveni pe creștere în 2024, deoarece un avans mai rapid în țările din sudul Europei va compensa stagnarea economiei germane, se arată prognoza de primăvară a Comisiei Europene.

Comisia a estimat că zona euro va crește cu 0,8% în acest an, valoare neschimbată față de prognoza de iarnă, față de doar 0,4% anul trecut. Pentru anul viitor, Comisia se așteaptă la o accelerare de 1,4%.

Cea mai mare economie din zona euro, Germania, va fi aproape de stagnare în 2024, după ce a trecut printr-o ușoară recesiune anul trecut, iar economia franceză va avea de asemenea o creștere modestă în acest an.


Pe ansamblu, creșterea zonei euro va fi alimentată de performanțele mai bune a economiilor de la perifierie. Portugalia va crește cu 1,7%, Spania cu 2,1% și Grecia cu 2,2%, conform ultimelor prognoze.

 „În vreme ce expansiunea economiilor din sudul UE depășește în continuare creșterea din nordul și vestul Europei, convergența economică în cadrul UE va progresa mai mult”, a mai spus Comisia.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Economia UE s-a întărit considerabil în primul trimestru, ceea ce indică faptul că am trecut de un hop după un 2023 foarte dificil. Ne eșteptăm la o accelerare treptată a avansului economic în 2024 și 2025, deoarece consumul privat este încurajat de scăderea inflației, recuperarea puterii de cumpărare și creșterea continuă a ocupării forței de muncă”, a adăugat el.

Se preconizează că inflația va continua să scadă în următorii doi ani și într-un ritm puțin mai rapid decât se prognozase în februarie. Astfel, de la 5,4% în 2023 va scădea la 2,5% la finele anului pentru a ajunge la 2,1% în 2025.

 „Scăderea rapidă a prețurilor cu amănuntul la energie pe tot parcursul anului 2023 a fost principalul motor al scăderii inflației, dar presiunile inflaționiste subiacente au început să scadă și în a doua jumătate a anului 2023, pe fondul unui impuls slab de creștere”, se arată în previziunile Comisiei.

Se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să reducă dobânzile luna viitoare, ca urmare a tendinței clare de reducere a presiunilor inflaționiste.

Producția industrială, la punctul de inflexiune

Producția industrială a crescut cu 0,6% în martie, față de februarie, dar a fost puternic influențată de avansul puternic al industriei irlandeze, care însă este deosebit de volatilă. Industria dare să fi atins pragul minim în primul trimestru, economiștii așteptându-se la o redresare modestă în partea a doua a anului.

Creșterea producției din martie vine după ce se majorase și în februarie. Dar acest lucru nu a fost suficent pentru a compensa scăderea abruptă din ianuarie, producția industrială situându-se totuși cu 1,6% sub nivelul din decembrie. Per total, industria nu a reușit să inverseze tendința descendentă pe care a intrat la sfârșitul anului 2022.

O mare parte din rezultatul pozitiv din martie vine din creșterea de 12,8% a industriei irlandeze. Însă aceasta este foarte volatilă, din cauza natura activității industriale irlandeze. Marile economii, Germania, Spania, Franța, Italia și Țările de Jos au înregistrat toate scăderi, ceea ce arată că slăbiciunea de bază persistă deocamdată în industria europeană.

Însă cele mai recente sondaje semnalează că este posibil să fi fost atins punctul de minim. Companiile arată că ritmul în care scade producția s-a atenuat și în rândul producătorilor se manifestă un optimism moderat alimentat de volumul comenzilor noi.

Deși nu se poate spune deocamdată că UE se află la începtul revenirii producției industriale, în a doua jumătate a anului este posibilă începerea recuperării. Consumul populației ar trebui să primescă un impuls din avansul mai mare al salariilor reale, cererea de mărfuri urmând să crească și ea.

BCE avertizează asupra riscurilor: An electoral în UE și tensiunile geopolitice

Tensiunile geopolitice și seria de alegeri în întreaga lume sporesc riscul ca investitorii să fie zdruncinați de surprize negative și să pună în pericol stabilitatea financiară, a avertizat Banca Centrală Europeană.

Până acum, piețele financiare au avut o atitudine relaxată față de astfel de riscuri, fiind expuse la schimbări bruște în cazul unor șocuri, ae arată în evaluarea BCE a stabilității financiare, publicate joi, scrie Bloomberg. De asemenea, BCE a avertizat că scrutinul electoral pentru  Parlamentul European și alegerile naționale cresc incertitudinea cu privire la traiectoria finanțelor publice.

„Perspectiva pentru surprize economice și financiare adverse este ridicată, iar perspectivele de risc pentru stabilitatea financiară a zonei euro rămân fragile în consecință”, a scris vicepreședintele BCE Luis de Guindos în raport. „Sentimentul economic se poate schimba rapid, având în vedere situația geopolitică, ceea ce creează posibilitatea unor reacții puternice la știri dezamăgitoare.”

Pericolele globale au crescut de când Rusia a invadat Ucraina în 2022, Orientul Mijlociu reprezentând cel mai recent punct fierbinte. Alegerile – inclusiv candidatura lui Donald Trump la Casa Albă din noiembrie și sondajele pentru alegerea noului Parlament European de luna viitoare – adaugă și mai multă incertitudine la amestec.

În ciuda acestui context, șansele unei aterizări ușoare în Europa au crescut, pe măsură ce inflația scade spre ținta de 2% fără a se înregistra deocamdată o recesiune profundă sau creșterea șomajului.

(Citiți și: ”Analiză / De ce iubește guvernul inflația: În 2023, din creșterea cu 61 mld. a veniturilor, 45 mld. au venit din inflație. Când veniturile cresc mult mai rapid decât PIB”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Asta arata ca economia romaniei nu este deloc conectat cu economia europei. E conectat mai de graba cu smecherii consumeriste care baloneaza PIB-ul. BNR tipareste bani si plafoneaza cursul eur/ron. Cat despre datele INS…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Asta arata ca economia romaniei nu este deloc conectat cu economia europei. E conectat mai de graba cu smecherii consumeriste care baloneaza PIB-ul. BNR tipareste bani si plafoneaza cursul eur/ron. Cat despre datele INS…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: