Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Analiză Reuters / UE și imigrația: Europa ar trebui să-şi reformeze sistemul bunăstării

de Elena Poenaru 10.9.2013

Uniunea Europeană este susţinută de aşa numitele “patru libertăţi”: libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a persoanelor. Nu există prea multe controverse în ceea ce le priveşte pe primele trei, dar libera circulaţie a persoanelor a devenit un punct fierbinte politic în multe state, adesea conduse de partide naţionaliste, arată o analiză publicată de Reuters.

Unii dintre cei care vor să ţină imigranţii în afara graniţelor sunt rasişti. Dar există şi două argumente pentru a nu lăsa imigranţii în ţară: faptul că iau locurile de muncă şi “beneficiile sociale”.

Imigraţia a devenit o problemă extrem de discutată în Marea Britanie. În cel mai recent Eurobarometru de opinie al Comisiei Europene, 32% dintre britanicii chestionaţi au declarat că este una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă ţara. Media la nivel european a fost de 10%.

Într-un sondaj realizat de The Independent luna trecută, două treimi din cei chestionaţi credeau că firmele britanice ar trebui să acorde prioritate cetăţenilor britanici în faţa candidaţilor din alte părţi alte Europei, atunci când fac noi angajări. Doar 16% dintre aceştia nu au fost de acord cu această idee.

Partidul Independenţei (UKIP) din Marea Britanie, care doreşte ca ţara să părăsească UE, a crescut anxietatea susţinând că va urma un val puternic de imigranţi din România şi Bulgaria, după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii, la finalul anului.

Libera circulaţie a persoanelor este unul dintre cele mai mari avantaje. Iar numărul cetăţenilor UE care călătoresc în alte ţări pentru aşa-zisul “turism al bunăstării”, pentru a trăi de pe urma beneficiilor sociale, este exagerat. Oricum, subiectul a devenit un cartof fierbinte, care a fost aruncat de colo-colo de politicieni, astfel că ar fi benefic dacă s-ar restricţiona accesul imigranţilor la asistenţa socială. În special în Marea Briatnie, unde David Cameron a suferat, săptămâna trecută, într-un interviu, că acest lucru ar putea ajuta în cazul unui referendum privind ieşirea din UE.

Totuşi, dacă ne uităm la realitatea de până acum, opt ţări din estul Europei, conduse de Polonia, aşa numitele ţări A8, au intrat în UE în 2004. Un val de imigranţi au plecat în ţările mai bogate, în special în Marea Britanie, care nu a impus nicio restricţie temporară. Acest lucru a fost benefic pentru economie, pentru că majoritatea imigranţilor erau talentaţi şi muncitori, Mulţi nu mai erau aşa tineri, aşa că statul n-a trebuit să plătească pentru educaţia lor, nici atât de în vârstă, ca să plătească statul mult pentru sănătatea lor.

Imigranţii din A8 au cu 59% mai puţine şanse să primească ajutoare de stat sau reduceri de taxe şi cu 57% mai puţin probabil să trăiască în locuinţe sociale faţă de nativii britanici, potrivit unui studiu, din 2010, al Institutului pentru Studii Fiscale. De asemenea, ei contribuie la finanţele publice, spre deoseboire de populaţia locală, care are mai multe bemeficii decât plăteşte taxe.

Deşi imigranţii din Europa de Est au o rată de şomaj mai mică decât nativii, nu par să ocupe joburile britanicilor. În unele cazuri, ei au prestat munci pe care nu le vroia nimeni nu le vroia, de pildă în agricultură.

Între 1997-2011, în Marea Britanie s-au creat 3 milioane de locuri de muncă. Dar cetăţenii britanici nu aveau, de multe ori, aptitudinile şi calităţile necesare pentru a profita de aceste oportunităţi. Imigraţia din alte state ale UE a umplut acele spaţii goale.

Între 2008-2011, în timp celei mai mari recesiuni, şomajul a crescut cu 1,1 milioane de oameni, numărul est-europenilor în Marea Britanie a crescut cu doar 100.000 de persoane, potrivit think-tankului independent Open Europe. Aşa că imigraţia în UE poate fi responsabilă cel mult de o parte mucă a şomajului tot mai mare, precizează sursa citată.

Principiul de bază ar trebui să fie că oamenii se pot muta în UE pentru a lucra, sau a studia sau pentru a se pensiona, dar nu pentru a trăi din asistenţă socială.

O modalitate de a atinge acest scop, susţinută de Open Europen, spune că ar trebui ca doar cei care au loc de muncă sau suficienţi bani pentru a se întreţine ar trebui să trăiească în altă ţară, cu excepţia cazului în care au mai lucrat acolo o perioadă; şi doar cei care au dreptul de a trăi în altă ţară, să poată beneficia de ajutorul social. Oamenii pot merge în altă ţară să caute de lucru, dar în perioada aceea nu ar trebui să aibă dreptul de a primi ajutoare.

În urmă cu doi ani, 13 ţări, printre care Germania, au cerut discuţii mai detaliate asupra interacţiunii dintre principiul liberei circulaţii şi accesul la beneficii. Anul acesta, guvernul olandez a spus că este necesară combaterea “abuzului sistemului de securitate socială”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.9.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Ana Birchall și Cozmin Gușă au fost excluși din PSD

Vladimir Ionescu

CEx PSD a votat, marți seara, pentru excluderea din partid a Anei Birchall, fostul ministru al Justiției, și a lui Cozmin Gușă. Viorica Dăncilă s-a… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri: Supra-reglementarea, țintită de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării încă de lansare

Adrian N Ionescu

Echilibrul dintre libertatea economică și reglementarea economiei a fost obiectul celei dintâi dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), cu ocazia… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor confirmă observațiile cursdeguvernare.ro privind ”gaura” reală de la buget

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a confirmat, marți, într-o postare pe Facebook, gaura reală a bugetului general consolidat, de 21 de miliarde de lei după primele… Mai mult

Stiri

Decizie judecătorească: PSD trebuie să facă publice sursele de finanțare a mitingului “împotriva abuzurilor”

Vladimir Ionescu

PSD este obligat de instanța Curții de Apel București să facă publice sursele de finanțare și prestatorii de servicii de la mitingul “împotriva abuzurilor” organizat… Mai mult

Stiri

Statistica sesizărilor primite de DNA – 25 în 9 luni, față de 1.513 anul trecut

Vladimir Ionescu

Scăderea evidentă a numerului de dosare investigate de DNA se explică prin prăbușirea numărului de sesizări, a explicat marți procurorul-șef interimar al instituției, Călin Nistor,… Mai mult

Stiri

Ministrul Cătălin Predoiu cere statistica dosarelor cu magistrați corupți

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a solicitat Secției speciale și DNA statisticile privind numărul dosarelor de corupție în care sunt vizați magistrați, pentru a putea să-și… Mai mult

Stiri

Adina Vălean, aviz pozitiv în Comisia Juridică a Parlamentului European

Vladimir Ionescu

Comisia pentru Afaceri Juridice (Comisia JURI) a dat aviz favorabil, în ședința de marți a forului legislativ al PE, pentru Adina Vălean, propusă comisar european… Mai mult