Studiul ”Identificarea și reducerea corupție în domeniul achizițiilor publice din Europa”, realizat de PricewaterhouseCoopers și Ecorys, cu ajutorul Universității din Utrecht, realizat pentru Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), arată că 18% din banii europeni dați pe diverse contracte se pierd din cauza corupției. În România se dă mită la una din trei licitații, iar mita generală ajunge la 3% din valoarea contractelor.
Procedura: au fost studiate 206 cazuri, din care 108 au fost încadrate ca fiind ”corupte/gri” și 98, ”curate”, din opt state membre – România, Franța, Ungaria, Italia, Spania, Lituania, Olanda, Polonia, și cinci domenii – construcţii de autostrăzi și feroviare, apă și deșeuri, construcţii (urbane și utilități), training și cercetare și dezvoltare/high tech/ domeniul medical.
Studiul și-a propus să ofere informații, metodologie și instrumente pentru implementarea politicilor anticorupție ale UE, de către Comisia Europeană și de către statele membre.
Observațiile s-au centrat exclusiv pe pierderile de bani publici, nu pe profitul celor care i-au corupt pe oficialii implicați în achiziții, și nici pe mita primită de aceștia. Așadar, costurile corupției, în acest studiu, se referă exclusiv la banii publici pierduți, fie ei din bugetele naționale, fie din fonduri europene.
În total, banii publici pierduți în 206 cazuri analizate, de cele opt state, ajung la 904 milioane de euro.
Studiu mai face o observație: procentele pierdute din costul total sunt mai mari în cazul proiectelor mici, decât în cele mari, dar în cifre absolute, desigur, sumele sunt mai ridicate în cazul contractelor mari.
Apar diferențe între diferitele state membre:
În cifre absolute, cele mai mari pierderi sunt înregistrate de Franța (466 de milioane de euro risipiți din cauza cazurilor de corupție și gri analizate), urmată de Spania (223 milioane euro pierderi) și Ungaria (121 milioane de euro).
România – campioană la costul mediu al corupției pe caz
Mai grăitor este costul mediu pe caz, se spune în studiu, calculat ca procent din bugetul mediu. România conduce aici, cu 56% din valoarea lor pierdute din cauza corupției, aceste pierderi fiind concentrate în contracte mici. Ponderea generală a bugetului pierdut este de 16%.
Pe locul doi, din punctul de vedere al costului mediu pe caz, se situează Spania (cu 40% din bugete) și Italia (34% pierderi în cazuri corupte/gri).
În România se dă mită în una din trei licitații pe contracte cu bani europeni
Probabilitatea ca o licitație pe fonduri europene să fie fraudată în România este între 28 și 35%, este una din concluziile desprinse după studierea acestor cazuri, ceea ce ne clasează pe locul trei în acest top.
Spania conduce în acest clasament, cu o probabilitate de până la 41% ca o licitație să fie fraudată. Urmează Lituania, cu o probabilitate de fraudare între 31 și 37%.
Se amintește, totuși, și despre valoarea mitei, în unele locuri. De exemplu, într-o notă de subsol se spune că mita ajunge la 3% din bugetul contractului, în România, și între 3 și 5%, în Spania.
Aceast mită, adică practica comisioanelor ilegale, este forma cea mai des întâlnită de corupție în România și Spania, se spune în studiu.
Eficiența cazurilor ia în calcul întârzierile produse în derularea contractelor, depășirea sumelor (prin acte adiționale), și pierderile suferite din calitatea slabă a bunurilor și serviciilor contractate.
Desigur, pierderi apar și în cazul ”achizițiilor curate”, unde nu a existat corupție. Dar, dacă aici ele se cifrează la o medie de aproximativ 5% din costurile proiectate, în cazul achizițiilor corupte și gri, cum le categorizează studiul, ele se ridică la o medie 18% din preț, după cum demonstrează analizarea cazurilor studiate, dintre care 16 sunt cazuri de corupție din România.
Pierderi pe domenii
Cele mai mari pierderi directe din bani publici sunt în domeniul pregătirii profesionale (44% din volumul bugetului a fost pierdut în proiecte afectate de corupție), urmate de toate celelalte sectoare (29% în construcţii urbane / utilitare, 20% în drumuri și căi ferate, 16 % în apă și deșeuri și 5% în cercetare și dezvoltare/high tech și medical).
Tipuri de corupție
Studiul a identificat patru forme principale de corupție :
• Fraudarea licitației: contractul este “promis” unui contractor, cu sau fără acordul funcționarului public care face oferta. Fraudarea licitației se face prin suprimarea licitației, oferte suplimentare, rotația licitaţiei și subcontractare.
• Comisioane ilicite: funcționarul public cere sau este receptiv la mită, care va fi luată în considerare pe parcursul licitației, inclusiv în procedurile administrative.
• Conflict de interese: funcționarul public are interese personale în cadrul companiei câștigătoare.
• Altele- inclusiv management defectuos intenţionat/ignoranță: funcționarul public nu a efectuat corect verificările sau nu a urmat procedurile necesare și/sau tolerează/ignoră în mod evident managementul defectuos intenţionat al unui contractor.
Urmărește-ne pe Google News
