Cel mai ineficient Parlament post-decembrist: Analiză IPP a legislaturii 2012-2016

Cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare 2016, când alegătorii sunt chemați din nou la urne, Institutul pentru Politici Publice (IPP) arătă, prin cifre și sinteze, de ce este important să alegem viitori deputați și senatori integri, capabili să exercite principalul rol al unui parlamentar, constând în inițierea și susținerea de proiecte de lege.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat luni publicității un succint bilanț al principalelor aspecte care au marcat activitatea actualului legislativ în perioada 2012 – 2016.

Activitate – integritate și eficiență

La data monitorizării  IPP, fuseseră depuse în total 2.729 inițiative legislative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca inițiatori parlamentari și 870 (32%) – Guvernul. 50% dintre inițiativele legislative ale parlamentarilor – respinse (peste o treime aflându-se, în continuare, în procedură parlamentară) și doar 14% au devenit legi.

Raportat la același interval, peste 80% dintre inițiativele Guvernului au fost adoptate.

Cele mai multe proiecte de lege depuse în acest mandat au fost inițiate de:

• Camera Deputaților: Tudor Ciuhodaru (PSD) – 170, din care 8 devenite legi; Ion Melinte (independent) – 145, din care 21 devenite legi și Petru Movilă (independent) – 142, din care 10 devenite legi;
• Senat: Octavian Bumbu (UNPR) – 226, din care 30 devenite legi, Doina Federovici (PSD) – 146, din care 36 devenite legi și Florian Coca (PSD) – 119, din care 23 devenite legi.

Din perspectiva eficienței legislative (procentul de inițiative legislative devenite legi) s-au remarcat în acest mandat:

• Camera Deputaților: Victor Ponta (PSD), Eduard Martin (PSD) și Rovana Plumb (PSD);
• Senat: Gabriel Oprea (UNPR), Toni Greblă (PSD), Ilie Sârbu (PSD).

Parlamentari cu 0 inițiative legislative în acest mandat: Sebastian Ghiță (PSD), Oana – Niculescu Mizil (PSD), Aurel Nechita (PSD).

Cifrele IPP arată că cel prezent este cel mai ineficient dintre parlamentele post-decembriste, atât sub aspectul activității de legiferare în sine, cât și din perspectiva numeroaselor probleme de integritate/penale ale unor aleși.

Actualul Parlament a ajuns la finalul mandatului cu 507 parlamentari, față de 588 câți au fost aleși la scrutinul din 2012. 15 % dintre aleșii uninominal în 2012 nu se mai regăsesc în Parlament din diferite motive, cei mai mulți datorită problemelor cu legea, fiind condamnați definitiv/urmăriți penal.

Număr mare de mandate incomplete în actualul legislativ: 89 de parlamentari (64 de deputați și 25 de senatori) care nu și-au mai încheiat actualul mandat:

• probleme cu justiția: 13 parlamentari condamnați definitiv, 16 arestați sau anchetați de DNA, 6 declarați incompatibili;
• aleși în alegerile locale din vara acestui an: 26 parlamentari;
• aleși în alegerile pentru Parlamentul European: 4 parlamentari au devenit membri ai Parlamentului European în 2014;
• numiri în funcții la alte instituții: 12 membri ai Parlamentului și-au depus demisia fiind numiți în funcții în alte instituții, unii dintre ei fiind deferiți justiției ulterior ocupării acestor funcții;
• alte motive (deces, boală, retragere, etc.) – 34.

PSD și PNL au pierdut, în acest mandat, un număr egal de parlamentari (74) prin schimbarea grupului/demisie/încetare de drept a mandatului.

Cei mai longevivi parlamentari – 7 mandate până în prezent la Cameră și la Senat:

• Kerekes Karoly (UDMR)
• Marton Arpad (UDMR)
• Bogdan Niculescu Duvăz (PSD)
• Marko Bela (UDMR)
• Verestoy Attila (UDMR)

Cu 6 mandate, senatorii: Crin Antonescu (PNL),  Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), Varujan Vosganian (PNL), Cristian Dumitrescu (PSD), Vasile Nistor (PNL), Cristian Rădulescu (PNL).

Migrația parlamentarilor a atins cote record în acest mandat. 223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt, la data realizării acestei analize, afiliați grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleși în 2012.

La Senat au migrat 37% dintre aleși, iar la Camera Deputaților – 39%, după alegerile din 2012, 68 de parlamentari aleși pe listele PPDD migrând la alte partide.

De altfel, grupul PPDD și cel al PDL (prin fuziunea cu PNL) s-au desființat, pe durata mandatului.

„Campionii” migrației în mandatul 2012 – 2014:

• Deputatul Ion Șcheau (candidat din partea PPDD, devenit independent, apoi afiliat la grupul PSD, PDL/PNL, astăzi candidat din partea PNL)
• Deputata Diana Tușa (candidată din partea PNL, devenită independentă, afiliată apoi la grupul PDL care a fuzionat ulterior cu PNL, devenită din nou independentă și astăzi candidată pe listele PSD)
• Senatorul Ciprian Rogojan (candidat din partea PDL, devenit independent, afiliat apoi UNPR, din nou independent, astăzi candidat din partea ALDE).

48% din actualii parlamentari re-candidează, 55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE și 60% din cei ai UDMR.

Partidul cu cel mai mare număr de candidați în alegerile din acest an și care nu au mai fost în Parlament – PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE.

Transparența veniturilor – condiție pentru un mandat credibil

Din punct de vedere al activelor financiare (calculate ca diferențele nete între soldurile conturilor la intrarea în mandat, respectiv ultima declarație de avere actualizată, în euro, la un curs mediu anual oficial, anunțat de BNR), ultimele declarații de avere oficiale publicate de senatori și deputați indicând pierderi totalizând aproape 35 de milioane de euro. Conform documentelor oficiale accesate pe  paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului, Deputatul Sebastian Ghiță a pierdut din conturi peste 30 de milioane de euro în perioada acestui mandat.

Cei care au acumulat cele mai multe active financiare, din diferite motive, în decursul actualului mandat, sunt:

la Camera Deputaților:

• Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) – 882.709 euro
• Ioan Adam (PSD) – 450.000 euro
• Alina Gorghiu (PNL) – 1,1 milioane euro – care s-a căsătorit pe parcursul acestui mandat;

la Senat:

• Sorin Roșca Stănescu (PNL) – 250.000 euro
• Petru Filip (PSD) – 210.000 euro
• Vasile Nistor (PC) – 182.000 euro;

iar cei care au pierdut cel mai mult din conturi, în mandatul 2012 – 2016, sunt:

la Camera Deputaților:

• Sebastian Ghiță (PSD) – 30 milioane de euro
• Cristian Popescu (PNL) – 2,7 milioane euro
• Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) – 1,5 milioane euro;

la Senat:

• Attila Verestoy (UDMR) – 2,7 milioane euro
• Doina Tudor (PNL) – 1,9 milioane de euro
• Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) – 358.000 euro.

Interesant este „fenomenul” împrumuturilor acordate în nume propriu, de către parlamentari, către persoane fizice/juridice.

Potrivit propriilor declarații de avere, în 4 ani, parlamentarii au acordat împrumuturi în valoare totală de 47 milioane de euro, cele mai mari împrumuturi fiind acordate:

la Camera Deputaților, de către

• Sebastian Ghiță (PSD) – 30 milioane de euro
• Marin Anton (PNL) – 1,8 milioane de euro
• Elena Udrea (independent) – 1,1 milioane euro;

la Senatul României, de către:

• Sorin Roșca Stănescu (PNL) – 6 milioane de euro
• Attila Verestoy (UDMR) – 1,57 milioane de euro
• Liviu Tomoioagă (PNL) – 423.000 euro.

Prin comparație, soldul creditelor pe care parlamentarii le mai au de achitat la bănci, la finalul mandatului, este de 22 ori mai mic: aprox. 880.000 euro.

În privința bunurilor imobile – terenuri, actualul Parlament a acumulat, în plus față de 2012, aprox. 2,5 milioane de mp de teren (în cea mai mare parte teren agricol), cele mai mari achiziții de terenuri fiind făcute, în acest mandat, de către deputații

• Vasile Iliuță (PNL) – 527.400 m2  teren agricol
• Petru Movilă (independent) – 295.000 m2 teren agricol
• Constantin Mazilu (UNPR) – 280.000 m2 teren agricol

dar și de către senatorii:

• Liviu Tomoioagă (PNL) – 146.666 m2  luciu de apă
• Victor Mocanu – 75.000 m2  teren agricol.

Principale concluzii ale IPP

Problema „migrației” parlamentarilor de la un grup parlamentar, trecând prin scurte perioade de „independență”, la altul, rămâne o temă nerezolvată de actuala clasă politică. Pentru aleșii locali s-au grăbit să vină cu soluții legislative, pentru ei – nu.

În paralel, pentru cei care urmăresc constant activitatea aleșilor, modul în care Parlamentul ține o evidență a acestor informații (între momentul anunțării publice a demisiei din grup și până la cel înregistrat oficial, fiind o serioasă distanță, în timp) este deficitar, pentru corecta înțelegere a fenomenului de către public.

48% dintre actualii parlamentari re-candidează, printre criteriile ce par a fi folosite de către liderii partidelor – cei care au decizia finală privind lista candidaților pentru parlamentarele din 2016 – contând, aparent, mai mult opiniile grupurilor de presiune/interese din societate, decât performanțele individuale din timpul actualului mandat.

Aceasta pare a fi explicația pentru absența de pe liste a unor candidați cu privire la care datele statistice obiective arată rezultate concrete în activitatea parlamentară, unele dintre aceste rezultate fiind de notorietate, parte dintre ele sugerând că au deranjat anumite interese.

Pentru o țară ca România, integritatea, inclusiv sursa și, în general, situația veniturilor aleșilor este foarte importantă, uneori chiar mai importantă, pentru opinia publică, decât activitatea în sine.

După numărul de inițiative devenite legi, rezultă o calitate precară a celor inițiate de parlamentari, acest lucru fiind afectat, printre altele, de pregătirea insuficientă a acestor inițiative (atunci când tematica este relevantă) inclusiv din cauza nivelului de pregătire al staff-ului grupurilor parlamentare/staff-ului de la birourile parlamentare din teritoriu care este, în continuare, foarte slab.

În acest mandat, un cetățean obișnuit care ar fi dorit să cunoască modul în care a votat senatorul sau deputatul său a avut mari dificultăți în a accesa informații despre voturile nominale ale parlamentarilor asupra proiectelor de lege, în condițiile în care sistemul de vot electronic în parlament a fost înlocuit, el fiind blocat, în mod inexplicabil, exact la cele mai sensibile momente de vot. De exemplu, la Camera Deputaților, în 2016, s-a votat electronic, exclusiv în luna februarie.

Reprezintă o sfidare la adresa democrației parlamentare faptul că, deși 15% dintre parlamentari și-au încheiat mandatul înainte de termen, în majoritatea colegiilor uninominale vacante nu au fost organizate alegeri, astfel o serie de cetățeni rămânând nereprezentați în Senat sau Cameră.

Demersul IPP face parte din eforturile de conștientizare asupra importanței acordării unui vot responsabil la alegerile din 11 decembrie a.c. și vine în întâmpinarea nevoii de informare a electoratului.