Evenimentul

Guvernul Orban – demis după un mandat de 3 luni și o zi. Un pas spre anticipate

Guvernul Orban a fost demis miercuri prin moțiune de cenzură, cu 261 voturi pentru, cu 28 mai mult decât majoritatea necesară. Statistica oficială: voturi exprimate… Mai mult

05.02.2020

La obiect

Paradoxurile salariului minim românesc în context european

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, salariul minim brut din România a ajuns în ianuarie 2020 la suma de 466 euro, peste cele din Bulgaria (312… Mai mult

04.02.2020

La obiect

Guvernele României au redus cu 17% acumulările cetățenilor în pensiile private, prin reducerea contribuției

Din cauza nerespectării legii 411/2004, a fondurilor de pensii administrate privat, românii au acumulat, în contul lor personal de Pilon 2, sume cu 17% mai… Mai mult

03.02.2020

Chestiunea

România – cel mai ridicat risc de sărăcie pentru persoanele care lucrează

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România conduce în topul european al riscului de sărăcie pentru persoanele care lucrează, cu un procentaj calculat pentru anul 2018… Mai mult

03.02.2020

Cronicile

Analiza finanțelor românești, făcută de FMI: O cheie de citire

de Marin Pana 26.10.2012

România și-a întărit considerabil poziția fiscală în perioada crizei economice, fiind a doua țară din UE, după Irlanda, ca ajustare a deficitului fiscal ciclic, situată peste șapte procente. Pentru referință, Irlanda a suferit o ajustare de peste 12%, dar nu din motive legate de economia reală sau de derapaje în politica socială, ci pentru a putea asana sistemul bancar.

Datoria publică a crescut cu peste zece procente din PIB din anul 2009 încoace, adică sub ritmul mediu de creștere al PIB și pe locul 12 între țările UE, poziționare relativ favorabilă. Luarea din timp a măsurilor de protejare în fața crizei a fost un atu important și una dintre puținele ocazii în care România s-a plasat în avangarda Europei.

Totuși, dacă statistica ar fi plecat din 2008, ritmul de creștere al datoriei ne-ar trimite pe locul 5, lângă Marea Britanie. Specialiștii FMI atrag atenția că, în pofida îmbunătățirii condițiilor de acces la bani pentru obligațiile asumate în contul datoriei publice și a nivelului relativ redus al acesteia după standardele europene, nevoia de finanțare rămâne destul de ridicată, și anume 11% din PIB.

Ar mai fi de semnalat aprecierea pozitivă a FMI la adresa faptului că cea mai mare parte a acestei finanțări se îndreaptă spre ”rostogolirea” datoriilor deja contractate ( prin care se împrumută sume noi pentru a achita obligațiile mai vechi ajunse la scadență), adică se plafonează creșterea stocului de datorie.

De reținut că trei țări UE au ales să-și reducă datoria publică de la începutul crizei ( Danemarca, Ungaria și Suedia) iar vecina noastră Bulgaria a înregistrat cea mai mică creștere a acestei datorii.

Tot cu o conotație favorabilă, a fost apreciat obiectivul ambițios fixat de țara noastră pe termen mediu de a coborî deficitul fiscal ciclic până la -0,7% până în 2014, situat sub ceea ce preconizează țările nou intrate în UE care au un regim de țintire a inflației. În prezent, nivelul acestui deficit este 1,7%, adică stăm mai bine decât cea mai mare parte a statelor europene.

De reținut că, potrivit analizei FMI, România este una dintre țările UE care nu mai necesită a refacere a planului de ajustare a deficitelor fiscale, urmând să iasă din procedura de deficit excesiv la finele acestui an. În 2012, cel puțin 11 țări nu se vor încadra în plafonul de 3% impus prin criteriile de la Maastricht și vor trebui să intre pe o traiectorie și mai abruptă de ajustare fiscală în următorii doi ani.

Implementarea unor mecanisme automate de corecție bugetară, de inspirație germană și elvețiană, inclusiv prin predefinirea pe cale legală a unor creșteri de taxe și/sau reduceri de cheltuieli este sugerată de FMI, pentru a exista o regulă menită să evite procedurile parlamentare greoaie, precum și tentațiile populiste ce pot dezechilibra din nou bugetul.

În acest sens, aplicarea întocmai a Legii responsabilității fiscale, adoptate în martie 2010, ar fi esențială, potrivit raportului FMI. Un principiu important este limitarea creșterii cheltuielilor la nivelul creșterii PIB (de unde nu e să nu se poată da, principiu evident în teorie, dar eludat de multe ori în practică). De asemeni, aplicarea regulii că recificările sunt limitate la un număr de două pe an și nu se pot face înainte de luna iulie sau cu șase luni înainte de alegeri ( în 2012, asta ar fi însemnat că nu se fac rectificări bugetare).

Ca să nu mai amintim despre interdicția de a majora cheltuielile totale sau cele cu bugetarii, precum și cele cu protecția socială cu 180 de zile înaninte de alegeri. În traducere, asta ar fi iarăși de bun-simț, adică se pot muta banii de la un domeniu la altul, cu anumite restricții, dar să nu se poată da bani în plus, adică să nu se angajeze cheltuieli ce nu au o sursă de finanțare.

Calculele FMI, bazate pe o rată nominală de dobândă de 6,3%, un deflator de 4,5% și o creștere a PIB de 3,5%, datoria publică ar urma să se stabilizeze la 34% din PIB. La un cost cu dobânzile de 1,7% din PIB, asta ar implica , pe cale de consecință, un deficit de 2,5% din PIB, nivel mult mai puțin ambițios decât cel de 1% deficit implicat de obiectivul pe termen mediu.

Este adevăratul scenariul avut în vedere de FMI pentru România, care apare drept mult mai probabil decât scenariile de avarie care duc la reduceri de creștere economică și la devalorizări semnificative ale monedei naționale. Acestea nu sunt excluse, dar, la fel de bine se putea face și un scenariu de creștere fulminantă cu 6-7% pe an a PIB, la fel de posibil, dar la fel de dezechilibrat.

Ceea ce trebuie reținut ar fi altceva, și a anume atenționarea în privința fezabilității unor strategii altminteri foarte bune pe hârtie și a măsurilor care trebuie luate preventiv pentru crearea de spațiu fiscal. Adică bani veniți la buget și puși deoparte pentru a compensa deteriorarea în structură și pe termen lung a finanțelor publice din motive obiective, de pildă îmbătrânirea populației.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.10.2012

Un raspuns

  1. ȘtefanA.
    26.10.2012, 9:39 am

    “Adică bani veniți la buget și puși deoparte pentru a compensa deteriorarea în structură și pe termen lung a finanțelor publice din motive obiective, de pildă îmbătrânirea populației.”
    Pai au cheltuit deja si banii incasati la ultima licitatie pentru telefonia mobila. (frecventele radio)
    Ce sa puna deoparte cind se cheltuieste absolut tot ce se incaseaza + 13,6 miliarde lei (2012) pe datorie ?
    Cu acest model de buget national , cu aceasta clasa politica (fara exceptii) Romania nu va avea niciodata o strategie sau un fond de investitii . (se mai tine minte ce au facut cu cele 11 miliarde din fondul alimentat prin privatizari ? Tocat tot . )
    Sa speram ca nu scade PIB . Macar pe hartie . 🙂

Lăsați un comentariu


Stiri

Coronavirus politic: epidemia fragilizează poziția președintelui Xi Jinping, cel mai puternic lider de după Mao

Iulian Soare

Autoritățile chineze se luptă să apere reputația guvernului comunist, pe măsură ce epidemia de coronavirus se răspândește și afectează imaginea elitei politice, scrie Washington Examiner.… Mai mult

Stiri

”PNDL trebuie regândit, nu desființat” – președintele Iohannis, la adunarea primarilor de comune:

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis susține continuarea programului PNDL, dar consideră că acesta trebuie regândit, pentru a se stopa risipirea banilor publici pe lucrări inutile. Prezentă și… Mai mult

Europa

Bătălia epică dintre Mediu și Agricultură provocată de Green Deal în Bugetul multianual al UE

Victor Bratu

Directoratele Generale de Mediu și Agricultură din cadrul Comisiei Europene sunt în ”război” din cauza opiniilor divergente în legătură cu amploarea măsurilor pe care UE… Mai mult

Stiri

Marile companii ale lumii și fabricile lor din China blocate de coronavirus. Lista bunelor intenţii şi teama de recesiune

Adrian N Ionescu

Marile companii occidentale, care au zeci de fabrici în China, fac eforturi timide să repornească activitatea, măcar parţial, în unele din acestea, în vreme ce… Mai mult

Stiri

Mandate nelimitate la conducerea Consiliului Concurenței – legea a fost modificată

Vladimir Ionescu

Guvernul a eliminat în ianuarie limitarea la două mandate a membrilor plenului Consiliului Concurenței, astfel încât funcția de președinte al acestei instituții poate fi deținută… Mai mult

Stiri

Schimbare de încadrare în dosarul accidentului produs de Mario Iorgulescu: procurorii cer arestarea pentru omor

Vladimir Ionescu

Procurorii au cerut luni, Tribunalului București, mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Mario Iorgulescu, acuzat că a provocat un accident rutier în care și-a… Mai mult

Stiri

Prima alianță electorală locală: PSD, ALDE și Pro România, candidați unici în întreg județul Bistrița

Razvan Diaconu

PSD, Pro România și ALDE vor merge împreună în alegerile locale de la nivelul județului Bistrița Năsăud, a anunțat luni președintele PSD Bistrița, Radu Moldovan… Mai mult