România a revenit anul trecut la o valorificare superioară prin preț a produselor livrate la export dar rămâne la acest indicator semnificativ sub nivelul din anul 2012, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Astfel, după ce indicele valorii unitare ( IVU) la export a scăzut cu trei procente în 2013 și cu încă un procent și jumătate în 2014, a revenit ușor pe plus (+0,15%) în 2015.
Din seria statistică oferită de INS se poate oberva cum rezultatul comerțului exterior a fost îmbunătățit sistematic din anul 2000 încoace nu doar prin creșterea volumului de mărfuri vândute în afară dar și prin prețurile mai bune obținute pentru acestea, raportat la aceeași evoluție pe partea de import.
Excepție fac numai anul 2009, când ”scorul” negativ a fost egal și, ceva mai recent, în anul 2013.
În acest joc al indicilor, cursul de schimb al leului față de principalele valute internaționale a contat în mare măsură, replierea pe un palier sustenabil și stabilitatea în raport cu moneda unică europeană fiind esențiale.
De altfel, rezultatele arată că performanța de revenire pe plus din 2015 a IVU la export se datorează exclusiv schimburilor cu statele membre UE.
Tot în acești indici găsim și motivația creșterii ponderii exporturilor către țările UE în detrimentul livrărilor spre segmentul non-UE, înregistrată pe primele două luni din acest an. Fiind de înțeles ca producătorii să caute o valorificare superioară a mărfurilor pe relațiile unde obțin mai mulți bani. Așa se explică și pierderea de teren în raport cu țările non-UE, concentrată pe importurile mai ieftine din țările în tranziție.
*
Indicii valorii unitare ai comerţului exterior caracterizează variaţia valorii exporturilor şi importurilor în baza schimbării preţurilor, în timp ce volumele fizice rămîn neschimbate. Calcularea indicilor valorii unitare se efectuează în baza datelor obţinute din declaraţiile vamale atît pe total exporturi şi importuri, cît şi separat, pentru fiecare marfă şi grup de mărfuri. În mărfurile alese pentru calcul (mărfuri reprezentative) se includ toate mărfurile omogene din Nomenclatorul mărfurilor, codificate la nivel de 9 simboluri, cu informaţii disponibile asupra cantităţii şi costului, prezente atît în perioada de raport, cît şi în perioada de bază. Drept bază pentru calcularea indicilor valorii unitare se ia anul precedent.
Importanța indicelui valorii unitare la export, în perioada de criză
În perioada în care am traversat criza economică începută în 2008 și pe fondul unei cereri interne afectată de scăderea veniturilor, economia României a reușit să-și revină în mare parte prin valorificarea la export a mărfurilor produse. Mai mult, datele statistice arată că, dacă valoarea adăugată brută din industrie a fost cea care ne-a salvat în principiu.
Partea care revine exporturilor a tras rezultatul în sus, iar aici prețul la care au fost valorificate produsele exportate a fost crucial.
Totodată avem explicația livrărilor către exterior ca motor al reluării creșterii economice dar și trecerea accentului spre cererea internă odată cu valorificarea ceva mai puțin avantajoasă a mărfurilor în exterior din perioada 2013 – 2014.
Astfel, urmărirea atentă a valorificării superioare la export a volumului fizic de mărfuri livrate devine o prioritate, dat fiind potențialul important de creștere pe această cale a rezultatelor valorice din schimburile externe (vezi situația din comerțul exterior). Cu alte cuvinte, după o fază de expansiune prioritar în volum a livrărilor de mărfuri către exterior va trebui să mutăm treptat accentul pe o creștere în calitate.
Situația comerțului exterior – puncte slabe, puncte tari
-România se află între ţările cu grad mediu spre scăzut al orientării spre export ca procentaj din PIB
-Intensitatea tehnologică a exportului este relativ mică la scara UE
–bază de export redusă la nivel de IMM-uri, export concentrat circa 50% la un număr mic de firme mari
–loc slab mondial la gradul de sofisticare şi inovare în afaceri (locul 102) și disponibilitatea celor mai noi tehnologii (locul 115)
–contribuţia clusterelor şi aglomerărilor de exportatori sau a firmelor inovative, relativ mică (loc 116)
–export regionalizat şi concentrat pe ţări mari UE, SE european, Orientul Mijlociu şi ţări CSI
-după indicele de similaritate la export, România concurează cu Bulgaria, Italia, Ucraina sau Turcia Tunisia, Egipt, cu o poziţie medie spre slabă (studiu ITC Geneva, www.intracen.org)
-în evaluările UE privind competitivitatea ţărilor membre, România se înscrie în grupa nr.4, cu
competitivitatea cea mai scăzută
–vulnerabilităţi în infrastructură portuară (loc 128) și rutieră (loc 139)
–colaborare slabă între universităţi şi mediile de afaceri (loc 115)
-strategia de export ar trebui să capitalizeze punctele tari ale României – rata de şcolarizare în invăţământ (loc 23), simplificarea procedurilor de afaceri (loc 40), calitatea educaţiei în ştiinţele exacte (loc 45) sau gradul de penetrare a conexiunii Internet în bandă largă (locul 42)
Sursa: Strategia de devoltare a comerțului exterior 2014 – 2020
Punctele tari și punctele slabe, pe grupe de mărfuri
Pe grupe de mărfuri, trebuie remarcată o concentrare destul de puternică a rezultatelor pozitive de anul trecut, unde trei secțiuni ce cumulează peste jumătate din exporturi s-au plasat în prima linie a îmbunătățirii gradului de valorificare.Situația se prezintă după cum urmează:
De remarcat că în secţiunea a doua din top s-a înregistrat și valoarea maximă a IVU la export la capitolul “Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat şi reprodus sunetul şi imaginile TV”. Acesta a fost de 4,10%, la o pondere de 17,0% în total exporturi.
Adică peste rezultatul care fi fost de bănuit după impresia publică, plasat la secțiunea întâi și capitolul „Automobile, tractoare şi alte vehicule terestre”, unde indicele a fost de 3,11% iar ponderea în valoarea totală a exporturilor de 14,5%.
Prin contrast și pentru referință, în ideea de vedea cum a coborât media generală la doar +0,15%, prezentăm și rezultatele cele mai slabe din perspectiva IVU la export:
Scăderea de pe piața mondială a prețurilor la produsele petroliere a dus la scăderea-record înregistrată în secţiunea „Produse minerale”, la capitolul „Combustibili şi produse petroliere” ( care deține cam 95% din secțiune) unde indicele a fost de -22,97%.
La secțiunea a doua, ponderea a revenit capitolulului „Cauciuc si articole din cauciuc”, cu indice de -2,37%, la o pondere de 3,6% în exporturi.
Rezultatul secțiunii de metale comune a fost afectat de minusul de 7,21% la indicele valorii unitare IVU, consemnat pe segmentul de fontă, fier și oțel, care a dat 2,5% din exporturile de anul trecut ale României.
Una peste alta, am schițat o imgine a comerțului exterior din care se desprind și direcțiile în care ar trebui să mergem pentru a ne îmbunătăți competitivitatea și rezultatele.
Rămâne ca factorii de decizie să vadă ce mai poate face statul român pe cale administrativă pentru a stimula zonele performante și ce investiții se impun cu necesitate a fi făcute.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
1.Analizele de acest fel sint extrem de oportune, pentru ca firmele straine sa inteleaga ce pot face prin export, pentru propria lor crestere in Romania.
In ce priveste statul roman, acesta este absent in sustinerea activitatii economice si industriale nationale si straine, lipsindu-i orice viziune si proiect pentru aducerea competitivitatii economice nationale (de la indicele negativ 74), sub indicii 29 – 30, peste cifra carora constatam lipsa oricaror investitii industriale dupa 2008.
2.Din pacate, strategia de industrializare care conditioneaza cresterea exportului nu poate fi sustinuta de indicii satisfacatori de educatie/scolarizare, odata ce forta de munca calificata si inalt calificata paraseste in masa Romania, lipsita de 5 milioane de locuri de munca. Pina la asumarea unui proiect de reconstructie economica si industriala nationala, care sa creieze noi intreprinderi si locuri de munca industriale (pe baza imbunatatirilor de competitivitate economica nationala), putem vorbi numai de stimularea de catre întreprinderile-mama straine, a propriilor „zone performante” din Romania.