fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

La obiect

Analiștii, despre QE à la BNR: Banca Naţională va cumpăra de titluri de stat, cât timp „mai este loc” pentru deprecierea leului

  Banca Naţională a României (BNR) va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, aşa cum a promis vineri seara, dar operațiunile vor avea… Mai mult

23.03.2020

La obiect

România, lider european detașat în construcții – domeniu strategic în contextul epidemiei

România s-a plasat în ianuarie 2020 pe poziția de lider european detașat la creșterea sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere de… Mai mult

23.03.2020

Analiză CJI: Starea presei în 2014

de Redacţia 4.5.2015

mass mediaAnul 2014 a fost marcat de adâncirea crizei din mass-media românești. Afacerile de media au fost lovite, în continuare, de scăderea vânzărilor și a audiențelor, de problemele legate de distribuție, de publicitatea din bani publici alocată discreționar și, mai nou, de interpretările diferite ale legislației românești în domeniul fiscalității și dreptului muncii.

Jurnaliștii se confruntă cu salarii din ce în ce mai mici, cu lipsa de predictibilitate și stabilitate a locului de muncă, cu programul încărcat și cu sarcinile din ce în ce mai multe și mai complexe. În anul electoral 2014, derapajele profesionale s-au înmulțit și ele. Limbajul s-a deteriorat grav, agresivitatea a crescut, atât la nivel național, cât și local. Zonele în care meseria se practică corect, cât mai aproape de standardele profesionale, par a fi excepțiile.

Acestea sunt principalele concluzii ale analizei Starea sectorului mass-media din România în 2014 – vulnerabilități și soluții, realizată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în cadrul proiectului Consolidarea Convenției Organizațiilor de Media (COM) și publicată astăzi, 4 mai, cu ocazia celei de-a doua întâlniri a COM din 2015.

(Descărcați AICI Raportul CJI privind starea presei în anul 2014)

„În pregătirea acestei analize, am realizat, în perioada octombrie 2014 – aprilie 2015, peste o sută de interviuri cu manageri, editori și jurnaliști din 21 de orașe. Raportul de față prezintă o radiografie a problemelor mass-media, așa cum se văd ele „de la firul ierbii”, spune Cristina Lupu, director de programe la CJI. „Materialul este o oglindă a modului în care profesioniștii din domeniu își văd meseria. Sunt mai mult vocile lor, decât vocile noastre”, a continuat aceasta.

„Dacă ar fi să definim cu un singur cuvânt starea sectorului mass-media în anul 2014, frica ar fi cuvântul cel mai potrivit. Frica jurnalistului că mâine ar putea să nu mai aibă un loc de muncă, frica de la finalul lunii, când nu știe dacă va primi salariul, frica de patron, de politicieni, de autorități. Frica managerilor care încearcă să supraviețuiască pe o piață aflată în cădere liberă și unde regulile jocului concurențial sunt încălcate adeseori, teama că publicitatea ar putea să dispară, frica de instituțiile statului, care ar putea să vină în orice moment în controale prelungite abuziv. Și, de ce nu, frica celor care au încălcat legile, că mecanismele de control ale statului încep să funcționze. Câinele de pază al democrației pare mai timorat ca oricând”, se arată în raportul publicat de CJI.

Intervievații au declarat că principalele pârghii de control sunt mecanismele economice și folosirea instituțiilor statului ca organisme de intimidare și represiune.  Amenințările deschise la adresa vieții și siguranței jurnaliștilor sunt destul de puține, dar criza generalizată, lipsa de perspective, salariile mici, care uneori întârzie cu lunile, au făcut ca lupta să fie una de uzură, care nu le pune în pericol viața, dar care nici nu asigură mai mult decât supraviețuirea pe termen scurt.

Jocul pare a fi la final, mediile tradiționale părând a pierde partida. Dar, ca în orice situație de criză, există posibilitatea înnoirii. Într-o paradigmă atât de grav avariată, oricine va veni cu o idee generatoare de progres (și profit), va câștiga piața și o va putea reforma după oferta sa. Nu asistăm la o extincție. Dacă presa va avea un model economic viabil, investițiile se vor întoarce. Jurnalismul nu moare, se transformă”, este una dintre concluziile raportului CJI.

Autorii raportului menționează că „din toate discuțiile reiese nevoia de lidership. Pentru o profesie care are în ADN evitarea verbelor la diateza pasivă, sare în evidență abundența formulărilor de acest tip atunci când vine vorba de acțiuni și soluții. Jurnaliști, manageri sau patroni așteaptă la unison o soluție salvatoare sau pe altcineva care să ia inițiativa sau să le rezolve problemele.” „Într-un astfel de context, o inițiativă precum Conveția Organizațiilor de Media are potențialul de a furniza lidership-ul necesar și un exemplu de succes în ceea ce privește consolidarea comunității jurnalistice. În plus, s-ar putea transmite și publicului angajamentul profesiei de a cerne valorile și de a-și continua mandatul de interes public”.

„Rezultatele analizei au arătat câtă nevoie are profesia de coagulare, de acțiune comună. Există localități în care jurnaliștii de la medii diferite nu-și vorbesc, asumându-și agenda patronilor lor, chiar daca problemele lor profsionale sunt aceleași. Există o nevoie uriașă a celor care își fac meseria cu onestitate de a se separa, într-un fel, de cei ce îi încaclă standardele, de a arata publicului ce înseamnă jurnalismul corect și de a separa, cum spun ei, grâul de neghină. Convenția Organizațiilor de Media, o alianță de asociații de jurnaliști, ar putea fi un actor eficient în această cernere a valorilor, de re-impunere a standardelor unei profesii care și-a pierdut mult din respectul publicului, în ultimii ani.”, spune Ioana Avădani, director executiv al CJI.

În perioada august 2014 – octombrie 2015, Centrul pentru Jurnalism Independent implementează, în parteneriat cu CENTRAS, proiectul Consolidarea Convenției Organizațiilor de Media. Proiectul își propune să sprijine creșterea capacității organizațiilor profesionale ale jurnaliștilor de a susține interesul moral și legal al breslei și – în egală măsură –  al publicului, în condițiile unei piețe profund marcate de probleme economice și de erodarea încrederii în mass-media.

Convenția Organizațiilor de Media s-a născut în 2002, din dorința de a oferi mai multă vizibilitate și putere de negociere profesioniștilor din mass-media. COM este o coaliție informală de asociații de jurnaliști, de alți profesioniști din mass-media, sindicate și organizații patronale care au identificat linii de acțiune comune pentru consolidarea sectorului mass-media din România și promovarea intereselor de grup ale breslei. Coordonarea COM și secretariatul tehnic au fost asigurate de CJI și ActiveWatch.

De la înființarea sa, COM a derulat întâlniri sau conferințe pe teme apropiate de obiectivele sale și a reacționat atunci când principiile sale fundamentale au fost în pericol. Cel mai important rezultat al activității COM rămâne elaborarea și adoptarea celor două documente de auto-reglementare, Statutul Jurnalistului și Codul Deontologic al COM, în iulie 2004. Ulterior (2009) COM a fost factorul motrice în elaborarea și adoptarea Codului Deontologic unificat[1], care sintetizează prevederile a peste 15 documente de auto-reglementare diferite.

[1] Codul deontologic unificat poate fi consultat la http://www.cji.ro/?p=2263 .

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.5.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Impactul Covid-19 asupra fimelor tech din Romania – studiu RBL – Deloitte

Vladimir Ionescu

Influența COVID-19 asupra activității firmelor tech de tip startup și scaleup: 36,7% dintre fondatorii intervievați au văzut deja evoluții negative și schimbări în business, iar… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a retras decorația acordată Spitalului Județean Suceava

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis a semnat un decret de retragere a decorației conferite în 2019 Spitalului Județean de Urgență „Sfântul… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România ar putea intra în recesiune/ Măsurile luate până acum echivalează cu 3% din PIB

Vladimir Ionescu

Economia s-ar putea contracta în acest an, a admis, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, într-un interviu acordat Hotnews.ro. Măsurile adoptate până acum de Guvern… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al programului redus de lucru

Razvan Diaconu

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al privind programului redus de muncă, pentru a-i ajuta pe oameni să-și păstreze slujbele pe perioada pandemiei, anunță Reuters,… Mai mult

Europa

Eforturile Chinei de a poza în salvatorul lumii, subminate de rata de eroare a testelor Covid-19 exportate în Europa

Iulian Soare

Problema credibilității testelor pentru coronavirus vândute de companiile chineze în Europa afectează eforturile Beijingului de a poza ca lider mondial în lupta cu Covid-19 și… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Șomaj tehnic: De azi, angajatorii pot cere banii de indemnizații pentru martie. Procedura e operațională

AVOCATNET

Indemnizațiile de șomaj tehnic pentru jumătate din luna martie 2020 vor fi plătite de angajatorii afectați de epidemia de coronavirus cu banii ce pot fi… Mai mult

pagina-conferinte

VIDEO CONFERINȚA Live: Soluții pentru mutarea activității companiilor în online, martie 2020

Redacţia

București, 26 martie 2020 2019 Organizator: CursDeGuvernare.ro.  Speakeri: Elisabeta Moraru (AmCham; Google), Răzvan Enache (Google), Florin Filote (eMAG), Ștefan Apăteanu (Edu Apps), Bogdan Botezatu (Bitdefender).… Mai mult