Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat marți noi sancțiuni împotriva Rusiei, după recunoașterea de către Moscova a două regiuni separatiste din Ucraina ca entități independente. Analiștii sunt însă sceptici cu privire la impactul pe care acestea îl vor avea asupra Rusiei, a 11-a economie a lumii.
În esență, acestea au ca scop afectarea capacității Rusiei de a acționa la nivel global.
Marile bănci ale Rusiei sunt profund integrate în sistemul financiar global, ceea ce înseamnă că sancțiunile asupra celor mai mari instituții ar putea fi resimțite cu mult dincolo de granițele sale.
Dar noile sancțiuni se concentrează asupra creditorilor mai mici (doar una dintre ele figurează pe lista băncii centrale de la Moscova ca având importanță sistemică). Măsurile care vizează băncile nu sunt încă la fel de ample ca cele impuse după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, iar unele dintre acelea sunt încă în vigoare, notează Reuters.
Analiștii spun că instituțiile financiare rusești sunt mai capabile să facă față sancțiunilor decât în urmă cu opt ani, iar băncile de stat rusești și-au redus expunerea pe piețele occidentale.
Din 2014, Rusia și-a diversificat portofoliul, renunțând la activele în dolari – euro și aurul reprezintă o parte mai consistentă din rezervele Rusiei decât dolarii, potrivit unui raport din ianuarie al Institutului de Finanțe Internaționale.
Rusia are suficiente buffere încât să n-aibă nevoie de investitori internaționali pentru finanțarea datoriei publice
Printre sancțiunile anunțate se numără interzicerea participării pe piața secundară a obligațiunilor guvernamentale emise de Kremlin. Acest lucru ar trebui, în teorie, să afecteze capacitatea de finanțare a datoriei publice ruse. Elina Ribakova, economist-șef adjunct la Institutul de Finanțe Internaționale (IFI), este de părere că forma efectivă a sancțiunilor vor avea un impact economic limitat.
”Poziția fiscală a Rusiei este în excedent, iar autoritățile ruse au surplusuri”, a comentat Ribakova, potrivit Reuters.
Specialista IFI a precizat că deținerile străine totale a datoriei ruse se ridică la circa 64 de miliarde de dolari, iar rezervele valutare ale Rusiei depășesc 630 de miliarde de dolari. Totodată, băncile locale au un excedent de lichiditate de aproximativ 11 miliarde de dolari pe care l-ar putea folosi pentru răscumpărarea de titluri de stat emise de Kremlin, pe măsură ce investitorii străini își închid pozițiile.
De altfel, ministerul rus de Finanțe a anunțat că are suficient capital la dispoziție pentru a-și asigura necesarul de finanțare.
”Ministerul de Finanțe al Rusiei, împreună cu Banca Centrală a Rusiei, vor continua să monitorizeze îndeaproape situația de pe piețele financiare și, dacă este necesar, vor lua măsuri suplimentare pentru a consolida stabilitatea financiară”, a informat ministerul.
Rezervele statului sunt de două ori mai mari față de împrumutul net planificat pentru 2022, de 2,2 trilioane de ruble (27 miliarde de dolari).
”Cu toate acestea, administrația americană a semnalat clar posibile noi sancțiuni, acestea fiind abia prima tranșă a sancțiunilor pe care SUA le-a coordonat cu partenerii săi”, a adăugat Ribakova.
Sancțiunile ar putea fi înăsprite
Agenția de rating Fitch a precizat luna aceasta această că deși eventuale sancțiuni asupra pieței secundare ar afecta flexibilitatea finanțării fiscale a Rusiei și intrările de investiții străine directe, acestea nu ar avea un impact semnificativ asupra stabilității macroeconomice datorită rezervelor și bufferelor consistente ale administrației de la Kremlin.
Cu toate acestea, o eventuală extindere a interdicțiilor de tranzacționare pe piața secundară și pentru viitoare bonduri în valută și titluri de stat emise de Rusia ”ar putea avea un impact semnificativ asupra randamentelor”, a precizat Jahangir Aziz, analist la JPMorgan.
”Deși nevoile de finanțare ale Rusiei sunt scăzute, de aproximativ 1,5% din PIB, acest lucru ar crește costurile și prima de risc pentru sectorul privat”, a adăugat el.
