Europa emergentă este foarte expusă riscului ca intensificarea tensiunilor dintre Rusia și Ucraina să ducă la creșterea prețurilor la energie și la perturbări ale exporturilor de mărfuri, notează specialiștii Capital Economics, într-o analiză pe tema principalelor efecte pe care le-ar putea avea un conflict armat între cele două țări asupra statelor din regiune.
Bulgaria și statele baltice sunt cele mai vulnerabile în fața unor posibile întreruperi ale livrărilor de gaze din Rusia. Un potențial val de refugiați ucrainieni ar genera noi provocări și costuri pe termen scurt pentru statele vecine, dar ar putea ajuta în timp la acoperirea penuriei de forță de muncă din regiune și la stabilizarea situației demografice.
Canalul comercial este unul dintre principalele canale de propagare a unei eventuale crize. Dacă un conflict deschis între Rusia și Ucraina va afecta cererea de bunuri și servicii din cele două state, economiile din Europa emergentă ar putea fi afectate, prin scăderea exporturilor.
Graficul de mai jos ilustrează că exporturile către Rusia și Ucraina reprezintă circa 3% din PIB-ul acestor state, țările baltice, în special Lituania, fiind semnificativ mai expuse.
Datele ceva mai defalcată indică o expunere în special pe zona de comerț, transport și industria ospitalității. Există și alte zone de vulnerabilitate – de exemplu, Cehia și Slovacia sunt expuse pe sectorul autovehiculelor, iar Ungaria pe industria chimică.
Al doilea canal de propagare a unei potențiale crize este cel al piețelor de mărfuri. Atât Rusia, cât și Ucraina sunt mari exportatori de mărfuri. Conflictul ar putea duce la întreruperi ale transportului de marfă și la deteriorarea infrastructurii, cum ar fi conductele. Chiar dacă acest lucru este evitat, sancțiunile occidentale ar putea îngreuna exporturile de mărfuri-cheie ale Rusiei, care le-ar putea chiar restrânge voluntar, ca monedă de schimb în negocieri.
Restul Europei emergente este cel mai expusă din cauza dependenței de energie. Aproape toate țările importă produse energetice din Rusia în valoare de cel puțin 2% din VAB (Graficul 2.) Bulgaria este, de departe, cea mai expusă, cu importuri de energie în valoare de aproape 10% din VAB, urmată de Slovacia și Lituania. Pe lângă gazele naturale, multe țări depind, de asemenea, în mare măsură de petrolul rusesc – deși acesta poate fi obținut cu ușurință și de la alți mari producători.
”Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au contribuit la creșterea prețurilor globale la energie din ultimele luni. În caz de conflict, prețurile gazelor naturale europene ar crește probabil. Această scumpire s-ar regăsi destul de repede și în prețurile de consum în țări precum România și Țările Baltice, iar în alte părți, autoritățile de reglementare ar crește probabil prețurile la utilități”, notează experții capital Economics.
Scenariu catastrofal în care Rusia întrerupe livrările de gaze
Dacă prețul petrolului ar crește la 120-140 de dolari pe baril, acest lucru ar adăuga încă un punct procentual inflației generale, ceea ce ar forța băncile centrale să majoreze și mai mult dobânzile.
Activitatea economică din Europa emergentă ar fi însă dramatic afectată de o potențială decizie a Rusiei de a reduce exporturile de gaze. Bulgaria, Slovacia și statele baltice depind complet de gazul Rusiei pentru a-și satisface nevoile interne de consum de gaze. În cazul celorlalte state din Regiune, Rusia asigură în jur de jumătate din necesar.
”În cazul unor întreruperi ale aprovizionării cu gaze rusești, guvernele din regiune ar putea fi forțate, în cel mai pesimist scenariu, să raționalizeze energia și credem că sectoarele de producție consumatoare de energie ar fi cel mai greu afectate. Acestea includ alimente, hârtie, produse chimice, metale, minerale, precum și rafinare”, notează economiștii.
Polonia pare a fi cea mai vulnerabilă, deoarece sectoarele consumatoare de energie reprezintă 30% din VAB de producție, comparativ cu 24% media UE și aproximativ 15% în Slovacia, Cehia și România. Un factor de atenuare ar fi abilitatea de a trece la energia pe bază de cărbune, ceea ce Polonia ar putea probabil să facă.
Impactul ar putea fi exacerbat și mai mult dacă ar exista întreruperi ale mărfurilor non-energetice. Rusia și Ucraina sunt mari exportatori de produse agricole, dintre care majoritatea merg în Africa de Nord, dar și în Turcia, Israelul și Lituania.
Ungaria, Cehia, Slovacia și România sunt dependente de importurile de minereu de fier din Ucraina.
Totodată, statele cu industrii auto puternice ar putea avea probleme de aprovizionare cu convertoare catalitice, dacă vor exista restricții de furnizare a paladiului – Rusia fiind cel mai mare exportator din lume.
Al treilea canal prin care conflictul Rusia-Ucraina ar putea afecta restul regiunii este cel bancar, însă aici riscurile sunt relativ reduse, punctează specialiștii capital Economics.
Un ultim canal de propagare ar fi o potențială criză umanitară, respectiv un val de refugiați ucrainieni, care ar provoca mari probleme sociale și chiar economice în statele din regiune.
”Acestea fiind spuse, un aflux de ucraineni ar putea ajuta la atenuarea tensiunilor de pe piețele muncii. Ratele șomajului au scăzut la niveluri record în multe țări, iar creșterea salariilor, alături de inflația ridicată și în creștere au alimentat temerile de apariție a unor spirale salarii-prețuri. Un aflux de aproximativ un milion de imigranți ucraineni în Polonia în urma anexării Crimeei în 2014 a contribuit la reglarea deficitului de forță de muncă în multe sectoare”, susțin experții.
