Guvernul se laudă cu majorarea bugetului alocat Educației, premierul Marcel Ciolacu spunând că pentru 2024 va fi o „alocare record în istorie”. Astfel, raportat la Produsul Intern Brut, procentul care revine Ministerului Educației este de 3,3%.
Pe întreg capitolul Învățământ, la nivelul întregului buget, alocarea bugetară este de 59,1 miliarde de lei, echivalentul a 3,4% din PIB, dar tot sub media statelor UE.
Anul trecut, raportat la PIB, Ministerul Educației a avut un buget de 2,1% din PIB. Creșterea pentru 2024 provine de la cheltuielile de personal din educație, care sunt de 32,5 miliarde de lei, o creștere medie de 23,87%. Prea puțin pentru decenii de subfinațare a sistemului de învățământ românesc.
Însă, o analiză efectuată de către economiștii de la BNR, în lucrarea România – Zona Euro Monitor, coordonată de acad. Daniel Dăianu, arată că cheltuielile bugetului general consolidat destinate educației (ca procente din PIB) au avut un trend descrescător în ultimii 20 de ani.
Perioada de două decenii a evoluției cheltuielilor pentru educație, arată de fapt care au fost politicile guvernelor în acest domeniu esențial pentru creșterea potențialului de dezvoltare al țării.
De asemenea, conform datelor Eurostat, proporția tinerilor din România care își găsesc un loc de muncă la finalizarea studiilor este semnificativ mai mică decât media UE.
Diferențe mari de alocare la educația primară și secundară, față de cea terțiară. Scădere generală timp de 20 de ani ca pondere în PIB
Din analiza efectuată de BNR rezultă că din alocările pe diferitele nivele de educație, raportate la media UE, rezultă că România a alocat mult mai puțin pentru educația preșcolară și primară.
Cea mai mare parte a cheltuielilor de investiții din educație a avut ca destinație educația terțiară (de după liceu) în această perioadă. Rezultatele se văd atât la testele PISA, cât și în faptul că România are cel mai mare procent din UE al tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14-16 ani care nu sunt înscriși la școală.
Din datele publicate de Eurostat, biroul de statistică european, media cheltuielilor pentru perioada 2002-2022 (3,5%) a fost cea mai mică din UE (medie de 4,8% din PIB), și a reprezentat puțin mai mult decât jumătate din nivelul înregistrat în cel mai bine clasat stat membru UE (Suedia – 6,6% din PIB).
Din punct de vedere al cheltuielilor publice destinate educației tip de 20 de ani, diferența semnificativă provine din alocarea în ultimii ani a unor procente mult reduse pentru educația preșcolară și primară.
Urmează educația gimnazială și liceală, pentru ca în cazul educației terțiare procentul din PIB să fie la nivelul mediei UE:
- Învățământul preșcolar și primar: media cheltuielilor alocate de România pentru 0,7% din PIB; media UE: 1,6% din PIB
- Învățământul secundar: Media cheltuielilor alocate de România – 1,3% din PIB; media UE – 1,8% din PIB
- Învățământului terțiar: Media cheltuielilor alocate de România – 0,7%; media UE – 0,8% din PIB
Salariile învățătorilor și profesorilor de liceu, mult mai mici decât cele din învățământul universitar
Salariile profesorilor constituie o problemă cronică a sistemului de educație românesc. Cheltuielile cu salariile personalului din educație au crescut într-adevăr până la 2,4% din PIB de la 1,8% în perioada 2011-2015, dar s-au situat constant sub media UE pe întreaga perioadă de timp analizată.
Pentru 2024, este prevăzută în Legea bugetului creșterea cheltuielilor cu personalul cu 32,5 mld. lei, o majorare în medie de 23,9%, comparativ cu acest an.
Din analiza salarizării personalului din educație se desprind două diferențe majore dinte politica salarială din România și cea la nivelul UE. În primul rând, la noi, ponderea cheltuielilor cu personalul din nivelul de educație terțiar în totalul cheltuielilor cu personalul din educație este dublă față de media UE.
În al doilea rând, ponderea cheltuielilor cu remunerarea salariaților pentru nivelurile de educație preșcolar și primar, în totalul cheltuielilor cu remunerarea salariaților din educație, din România reprezintă doar două treimi din nivelul mediu înregistrat în UE.
Personalul didactic s-a diminuat în România cu aproape 49 000 de persoane (aproximativ 17%) în cele două decenii luate în considerare, conform datelor INS. Cea mai importantă reducere de personal a fost în învățământul primar și gimnazial (un sfert din totalul personalului), iar cea mai mică în învățământul universitar (10%)
Rezultate slabe ale sistemului de învățământ, după buget
Datele Eurostat indică o scădere a proporției tinerilor din România, cu vârsta între 15-34 ani, care și-au găsit un loc de muncă după absolvirea studiilor în perioada care a urmat pandemiei. În anul 2019 procentul acestora era de 76%, dar în anul 2022 a scăzut la 69%.
Ameliorarea șanselor tinerilor de angajare la finalizarea studiilor după pandemie înregistrează cea mai dificilă revenire în România dintre toate statele membre UE (media UE fiind în anul 2022 de 77,3 la sută). Chiar dacă în România nu se înregistrează cele mai mici nivele ale indicatorului între statele membre ale UE, revenirea acestuia după perioada pandemiei este cea mai lentă.
Trebuie precizat că indicatorul se referă la numărul tinerilor români cu vârsta între 15-34 de ani din România, care finalizează studiile în România și își găsesc un loc de muncă în România, se arată în concluzia studiului BNR.
Scorurile obţinute de elevii români la testele PISA din acest an nu diferă prea mult faţă de evaluarea din 2018, fiind mai slabe în ceea ce priveşte Matematica.
Astfel, 51% dintre elevii români au putut atinge un nivel de bază la matematică, comparativ media OCDE de 69%. În ceea ce priveşte lectura, 58% dintre elevii români au atins nivelul de bază, adică înţelegerea unui text citit, în timp ce media OCDE e 74%. La Ştiinţe, 56% dintre elevii români au atins nivelul de bază, media OCDE fiind de 76%.
Există şi rezultate excepţionale pentru elevii români, 1-4% dintre aceştia au atins cel mai avansat nivel la fiecare din cele trei competenţe.
***
