La 2 luni de la impunerea primelor sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns al Occidentului la anexarea Peninsulei Crimeea, Moscova nu dă semne că ar fi afectată de acest tip de măsuri şi continuă să agite spiritele separatiste în Ucraina. Lejeritatea cu care Kremlin-ul tratează, deocamdată, masurile de retorsiune este urmarea faptului că oligarhii au avut la dispoziţie suficient timp să-şi „securizeze” averile. Iar acest lucru s-a întâmplat cu sprijinul unor companii din state europene, multe membre ale UE.
În urmă cu doi ani, o casă de avocatură olandeză a susţinut o prezentare la Moscova şi a lansat, conform agenţiei americane Bloomberg, următorul mesaj: veniţi în Olanda, vă vom ajuta să evitaţi taxele şi vă vom păstra bunurile în siguranţă.
„Vă puteţi baza pe sistemul nostru legislativ”, transmitea afaceriştilor ruşi firma Buren van Velzen Guelen într-una din slide-urile de prezentare.
Apelul casei de avocatură olandeze a fost urmat pe scară mare- cele mai mari companii petroliere, miniere, comerciale şi de exploatare a gazelor naturale din Rusia au transferat active de zeci de miliarde de euro în Olanda sau în alte state europene utilizate în mod curent pentru evitarea taxelor şi transfer de capital- Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda.
Finanţele oligarhilor ruşi sunt la adăpost
Printre companiile enumerate de Bloomberg se află Rosneft, Gazprom, Lukoil sau Gunvor Group Ltd., companie cu sediul în Elveţia al cărei co-fondator este unul dintre apropiaţii lui Vladimir Putin aflat acum pe lista sancţiunilor americane.
Agenţia americană constată: “o mână de paradisuri fiscale europene deţin pârgiile prin intermediul cărora Rusia poate fi forţată să se retragă din Ucraina”.
Moda deschiderii de subsidiare europene de către cele mai bogate companii ruseşti se poate întoarce împotriva acestora cu o singură condiţie: statele care au facilitat ieşirile de capital din Rusia să fie dispuse să colaboreze.
“Dacă se poate demonstra că, prin intermediul structurilor economice din Olanda, proprietarii acestora sunt pe listele celor sancţionaţi atunci bunurile lor pot fi îngheţate”, a declarat Jack Blum, fost investigator al Senatului american, expert în combaterea activităţilor de spălare a banilor prin paradisuri fiscale.
“Problema este: cât de dispuse sunt statele europene să ajute aceste acţiuni? Sunt pregătite Olanda, Elveţia sau Luxemburg să facă acest pas? Toată lumea ştie că lucrurile astea se petrec de ani buni, la adăpostul unor legislaţii permisive”, declară Jack Blum citat de Bloomberg.
Olanda, Cipru, Luxemburg şi Irlanda sunt membre ale Uniunii Europene şi, teoretic, trebuie să se conformeze deciziei europene de impunere de sancţiuni împotriva unor persoane sau companii aflate în spatele tulburărilor din Ucraina.
Cu toate acestea, statele membre (Olanda, Cipru, Luxemburg) au libertatea de decizie în legătură cu aplicarea acestor sancţiuni iar Elveţia nu este stat membru UE.
Multe ţări din Europa, constată Bloomberg, au adoptat în practică mult mai puţin decât s-a anunţat oficial pentru că depind în mare măsură de petrolul şi de gazele din Rusia sau pentru că banii ruseşti sunt o sursă principală de investiţii, cum este piaţa imobiliară londoneză.
“Este esenţial să convingem marile centre financiare unde Rusia a găsit adăpost pentru proprietăţile oligarhilor să ni se alăture”, declară şi Juan Zarate, fost consilier pe probleme de securitate la Casa Albă.
Studiu de caz – Luxembourg
Conform datelor US Treasury, printre cele 19 companii aflate pe lista americană de sancţiuni se numără şi Volga Group, înregistrat în Luxembourg, cu cele 10 subsidiare.
Conform acestei surse, în Luxembourg au fost făcute, în 2012, cele mai multe investiţii ruseşti din întreaga Europă. Pe lista investiţiilor ruse în Europa, conform datelor Băncii Centrale a Rusiei consultate de Bloomberg, urmează Olanda şi Irlanda.
“Cifrele indică fără dubiu amploarea fondurilor returnate investitorilor ruşi din aceste ţări”, declară Louise Shelley, director al Centrului anticorupţie, terorism şi crime transfrontaliere din cadrul Universităţii George Manson din Fairfax, Virginia.
“În ciuda evidenţelor, Luxembourg nu va lua nicio măsură împotriva celor aflaţi pe listele de sancţiuni”, este convins E. Wayne Merry, specialist al zonelor Europa şi Eurasia din cadrul Consiliului american pentru afaceri externe de la Washington.
“Mesajul autorităţilor din Luxembourg a fost întotdeauna: pe noi ne interesează să fie respectate legile Marelui Ducat, nu ne interesează ce s-ar putea să se fi întâmplat în alte colţuri ale lumii”, a declarat pentru Bloomberg Wayne Merry.
Bloomberg a cerut şi opinia unui oficial luxemburghez, dar solicitările adresate, în scris sau telefonic, purtătorului de cuvânt al Ministerului de Finanţe din Luxembourg, Veronique Piquard, au rămas fără răspuns.
Fondurile oligarhilor pleacă din Olanda spre Insulele Virgine sau Bermude
Încercările de aplicare a ancţiunilor impuse Rusiei la nivel internaţional au scos la iveală faptul că numeroase companii din Olanda acţionează ca vehicol de transfer al fondurilor către zone şi mai permisive din punct de vedere fiscal- Bermude sau Insulele Virgine, aflate sub jurisdicţie britanică.
Parlamentul Olandei va dezbate, pe 15 mai, modul în care oligarhii ruşi şi ucraineni, inclusiv companiile lor, au fost ajutaţi să evite impozitele.
Analiştii americani au constatat un joc dublu al Rusiei. Oficial, preşedintele Vladimir Putin a cerut recent marilor companii ruse să îşi repatrieze capitalurile. “Companiile ruseşti trebuie să fie înregistrate acasă şi să aibă o structură a acţionariatului transparentă”, a transmis Vladimir Putin în cadrul unei conferinţe economice organizate la Moscova pe data de 20 martie.
În realitate, conform datelor Băncii Centrale de la Moscova, în primul trimestru al anului 2014, capitaluri de 51 de miliarde de dolari au ieşit din Rusia. Datele actualizete au fost furnizate, săptămâna trecută, de ministrul de externe britanic, William Hague care a anunţat o cifră de 60 de miliarde de dolari.
În 2013, totalul fondurilor transferate în afara Rusiei au fost de 63 miliarde de dolari.
Unde sunt banii lui Igor Sechin, care par a fi ai Rosneft
Statele Unite au emis în patru rânduri sancţiuni împotriva persoanelor sau companiilor care au sprijinit anexarea Crimeei sau tulburările din estul Ucrainei.
SUA au adăugat pe listele de sancţiuni, săptămâna trecută, pe Igor Sechin, director executiv al Rosneft, cea mai mare companie de stat petrolieră din Rusia. Datele deţinute de ministerul American de finanţe indică faptul că miliarde de dolari ale lui Igor Sechin au fost investite în Luxembourg.
Compania rusă pe care o conduce Sechin are subsidiare în Cipru, Irlanda, Olanda şi Elveţia. Subsidiara din Irlanda a raportat în 2012 venituri de peste 2 miliarde de dolari.
Subsidiarele din străinătate ale Rosneft au fost înfiinţate de vechea conducere, a declarat pentru Bloomberg purtătorul de cuvânt al Rosneft, Maria Ryzhova. “Acestea sunt inactive şi se află pe lista celor care vor fi lichidate după încetarea contractelor aflate în derulare”, a precizat purtătorul de cuvânt Rosneft.
Fondurile lui Gennady Timchenko
Pe lista sancţiunilor americane a fost trecut şi Gennady Timchenko, co-fondator al Gunvor, companie care tranzacţionează petrol şi despre care oficiali ai SUA au afirmat că îl are ca acţionar pe Vladimir Putin. Compania Gunvor, care nu se află pe lista de sancţiuni impuse de americani, a negat aceste afirmaţii şi a afirmat că nu are nicio legătură cu Vladimir Putin.
Fost ministru al comerţului pe vremea URSS, Gennady Timchenko l-a cunoscut pe Vladimir Putin în 1990 şi a fost unul dintre sponsorii clubului de judo la care actualul preşedinte al Rusiei este preşedinte de onoare.
După ce Vladimir Putin a obţinut controlul Yukos Oil, controlată de oponentul său politic Mihail Hodorkovsky, active importante ale companiei au fost transferate Rosneft, care a mutat o serie de contracte în derulare către Gunvor. Acesta a fost mecanismul prin care Gunvor a ajuns ceea ce este astăzi- unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa comerţului cu produse petroliere.
Majoritatea vânzărilor efectuate de Gunvor sunt derulate de filiala olandeză, Gunvor International BV, care operează prin intermediul unei subsidiare din Geneva, Elveţia. În 2010, anul în care a făcut ultima oară publice rezultatele financiare din Olanda, Gunvor International BV a raportat venituri de 59 miliarde de dolari, adică mai mult de 90% din veniturile raportate de firma-mamă Gunvor.
Mulţumită legislaţiei olandeze, Gunvor International a putut să trimită majoritatea profitului subsidiarei din Geneva, evitând astfel plata taxelor în Olanda.
“Grupul Gunvor este structurat pentru optimizarea financiară, la fel cum procedează multe alte companii occidentale. Gunvor respectă legislaţia fiscală şi toate reglementările în domeniu din statele unde îşi desfăşoară activitatea”, a declarat pentru Bloomberg purtătorul de cuvânt al Gunvor, Seth Pietras.
Compania Gunvor, care în ultimii ani s-a extins pe piaţele comerciale ale cărbunelui şi metalelor, a raportat în 2013 venituri totale de 91 miliarde de dolari şi un profit de 308 milioane de dolari.
Care este situaţia în “cercul apropiaţilor”
Gennady Timchenko, a cărui avere este estimată de Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg la 7,9 miliarde de dolari, a vândut 44% dintre acţiunile deţinute la Gunvor partenerului suedez Torbjorn Tornqvist pe data de 19 martie, cu o zi înainte ca SUA să îi treacă numele pe lista de sancţiuni.
“Activităţile lui Gennady Timchenko din sectorul energetic au directă legătură cu Vladimir Putin. Putin a investit în Gunvor şi are acces la fondurile companiei”, a comunicat oficial, pe 20 martie, Trezoreria americană.
Şi compania de stat Gazprom este condusă de un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin- Alexey Miller. Deocamdată, nici Miller şi nici Gazprom (care a raportat prin subsidiara olandeză cu 14 angajaţi venituri de 14 miliarde de dolari) nu se regăsesc pe nicio listă de sancţiuni.
Gazprom ia în considerare o serie de acţiuni de răspuns dacă se vor adopta împotriva sa măsuri de retorsiune, a anunţat Sergei Kupriyanov, purtător de cuvânt al companiei de stat ruse.
Miliardarii ucraineni au urmat exemplul magnaţilor ruşi. Cu ce rezultate.
Câţiva miliardarii ucraineni cu strânse relaţii la Moscova şi-au trimis şi ei averile în paradisuri fiscale însă soarta acestora este mult mai complicată.
Oligarhul Dmitry Firtash (foto) şi-a realizat averea acţionând ca intermediar al livrărilor de gaze naturale ruseşti către Ucraina, ca acţionar al companiei elveţiene RosUkrEnergo. El a fost arestat în martie, la Viena, în urma unor acuzaţii de corupţie formulate de SUA.
Fiul fostului preşedinte Ianukovici, Oleksandr, este acţionar al unei companii elveţiene de comerţ, care acţionează în subordinea unui holding olandez.
După fuga lui Victor Ianukovici în Rusia, în februarie 2014, poliţia elveţiană a descins la sediul din Geneva al firmei lui Oleksandr Ianukovici (foto), de unde a confiscate documente.
Descinterea a fost motivată oficial de derularea unei anchete referitoare la spălare de bani. Conform autorităţilor elveţiene, cazul este în continuare sub investigaţie şi nicio acuzaţie nu a fost anunţată oficial. Viktor şi Oleksandr Ianukovici se află pe lista europeană de sancţiuni.
Autorităţile statale au decretat îngheţarea tuturor bunurilor care vor fi descoperite în Elveţia ca aparţinând fostului preşedinte al Ucrainei şi apropiaţilor săi.
Sancţiuni americane, sancţiuni europene
Pe lângă companii, SUA au pus pe lista sancţiunilor 45 de persoane, dintre care 4 considerate ca fiind apropiate de Vladimir Putin. E vorba de Gennady Timchenko, de Arkady şi Boris Rotenberg şi de Yury Kovalciuk.
Efectul includerii pe listele de sancţiuni americane este acela că bunurile deţinute în SUA de cei nominalizaţi sunt îngheţate şi niciunui amercican nu îi este permis să aibă relaţii comerciale cu cei din listă.
Persoanele şi instituţiile non-americane nu sunt obligate să urmeze măsurile adoptate de SUA, dar anumite instituţii financiare europene, de teamă să nu le fie periclitat accesul pe piaţa americană, susţin aceste măsuri.
Oficialii europeni au adoptat în ultima perioadă cu precădere măsuri împotriva membrilor guvernului rus şi a fostului guvern ucrainean. “Lista neagră” a Europei conţine 70 de nume, cărora li s-a interzis accesul în statele membre UE şi ale căror bunuri deţinute în Uniune au fost îngheţate.
Ce face Elveţia: monitorizează cu atenţie
Elveţia, care nu este membră a UE, a decretat suspendarea oricăror tranzacţii transfrontaliere ale companiilor deţinute de cei aflaţi pe lista sancţiunilor. Bunurile deja deţinute în Elveţia nu au fost îngheţate şi nici tranzacţiile efectuate între companii.
O explicaţie a atitudinii permisive a Elveţiei este cea a vechimii relaţiilor comerciale dintre cele două state.
Băncile elveţiene deţineau în 2012 fonduri de provenienţă rusă în valoare de 15,7 miliarde de dolari, conform statisticii Băncii Naţionale a Elveţiei.
Peste 12 industriaşi ruşi sau ucraineni au interese de afaceri în Elveţia, unde deţin inclusiv proprietăţi sau organizaţii de caritate. Andrei Klishas de exemplu, aflat şi pe lista europeană dar şi pe lista americană de sancţiuni, deţine o importantă proprietate imobiliară în Ticino, aproape de graniţa cu Italia.
„Elveţia monitorizează cu atenţie situaţia din Ucraina şi sancţiunile impuse de cei mai importanţi parteneri ai statului helvet. Elveţia ar putea să înăsprească măsurile în funcţie de evoluţia situaţiei”, a declarat pentru Bloomberg Marie Avet, purtător de cuvânt al Secretariatului elveţian de Stat pentru Afaceri.
Case de avocatură olandeze în căutare de clienţi ruşi şi ucraineni
O serie de companii multinaţionale, printre care se numără Google, Yahoo şi Pfizer, arată Bloomberg, îşi transferă prin Olanda profiturile către paradisuri fiscale precum Bermude.
În noiembrie 2013, ambasada Olandei la Kiev a găzduit un seminar de afaceri la care a participat şi casa de avocatură olandeză DLA Piper. Evenimentul, care a fost promovat sub titlul “Holdinguri olandeze- noi oportunităţi de restructurarea afacerilor ucrainene”, a inclus şi sfaturi vizând “protecţia veniturilor” sau “oportunităţi fiscale pentru companii din Ucraina”.
Svetlana Musienko, unul dintre avocaţii DLA Piper care a participat la evenimentul de la Kiev, a declarat Bloomberg că firma nu face niciun comentariu în legătură cu această acţiune.
Compania Buren van Velzen Guelen a susţinut la Moscova, pe 17 aprilie, un seminar similar celui de la Kiev, unde a folosit ca argument o listă a marilor clienţi ruşi care deja au interese financiare în Olanda.
Pe acea listă au fost trecute Gazprom, Lukoil, Rosneft, compania IT Yandex NV, grupul comercial X5 şi companiile miniere Nord Gold şi Norilsk Nickel.
La seminar, Buren van Velzen Guelen a pus accent pe tratatul comercial “generos” încheiat între Rusia şi Olanda şi pe flexibilitatea politicilor fiscale olandeze. Compania a oferit participanţilor “exemple de succes”- situaţii în care companii diverse au fost ajutate să evite plata unor taxe, să îşi protejeze bunurile sau să evite descoperirea acţionariatului.
Peter van Dijk, unul dintre avocaţii olandezi care au participat la evenimentul organizat la Moscova, a refuzat să comenteze acţiunea companiei sale.
Reacţii politice şi oficiale în Olanda. Reacţii “pe surse” din SUA
Adoptarea de sancţiuni în urma situaţiei din Ucraina a făcut ca o serie de politicieni olandezi să îşi manifeste îngrijorarea în legătură cu reputaţia ţării în domeniul fiscal.
“Pe de-o parte, invităm companii să vină în Olanda ca să beneficieze de un regim fiscal favorabil. Pe de altă parte, afirmăm că vom îngheţa bunurile celor sancţionaţi, ceea ce e un lucru bun. Dar, de ce am permis să se întâmple aşa ceva? De ce permitem ca Olanda să fie privită ca un paradis fiscal?”, afirmă liderii Partidului Socialist.
Opinia oficială a fost transmisă Bloomberg de către purtătorul de cuvânt al Ministerului de Finanţe: “Olanda nu poate fi privită ca un paradis fiscal şi nici nu este folosită în acest scop de companii din Rusia sau din alte state”.
De cealaltă parte a Atlanticului, state precum Olanda sau Elveţia sunt privite ca fiind într-o situaţie delicată deoarece, explică un senator american sub protecţia anonimatului, “economiile naţionale depind în mare măsură de facilităţile fiscale pe care le asigură terţilor”.
“Chestiunea se complică dacă ne gândim că de servicii de acest gen beneficiază, în egală măsură, şi companii oneste, care vor să îşi asigure economiile într-o perioadă de profundă instabilitate, dar şi aceia care nu fac altceva decât să jefuiască şi Rusia, şi Ucraina”, a explicat sursa citată de Bloomberg.
