Ecuația de business care a scos fermierii în stradă e rezultatul a 2 ani de turbulențe pe care lipsa de modernizare a ecosistemului și lanțurilor economice nu a reușit să le ocolească:
Așa cum se va observa în graficele de mai jos, costurile din agricultură au crecut sub presiunea crizelor din ultimii ani, prețurile de vânzare a producției au scăzut, totul pe fundalul unei scăderi de productivitate: fără irigații și prețuri mai mici la inputuri, ferma medie românească nu poate atinge pragul minim de rentabilitate. Asta s-a întâmplat în 2023 – fermierii având mari dificultăți în a relua producția.
Toate acestea, ciuda faptului că România se află pe podiumul european la producția de cereale și floarea soarelui. Dar nu și la productivitate. Suntem, de pildă, pe primul loc în UE la suprafața cultivată cu porumb, dar pe locul 3 la producție.
Structura agriculturii românești în context european
În cadrul UE 27, România se plasează pe locul al cincilea după suprafața terenului arabil, cu aproape 9 mil. ha, pe primul fiind Franța (18,2 mil. ha) Spania (12 mil. ha), Germania (11,7 mil. ha) și Polonia (11 mil. ha).
Dar deși potențialul agricol este mare, rezultatele României sunt modeste, mult sub posibilități.
De exemplu în 2023, datele preliminarii ale Comisiei Europene arată că am realizat doar 7% din totalul recoltei de cereale a UE (19 mil. tone), la mare distanță de Germnaia (43,5 mil. tone) sau Polonia (35 mil. tone)
Combinația unei recolte relativ slabe în 2023 și structura culturilor din România, constituită preponderent de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui, cu prețuri în scădere după 2022, i-au făcut pe fermieri să intre în acest an pe pierderi, în pericol să nu poată continua activitatea din cauza lipsei fondurilor pentru înființarea noilor culturi.
Ferma medie a devenit nesustenabilă: Costurile tind să sară peste venituri
Marea problemă a agriculturii românești este că în ultimii 2 ani costurile au crescut brusc, trase în sus de inflație și criza energetică, în timp ce prețurile produselor la bursa cerealelor a scăzut constant – toate pe fondul scăderii productivității și a blocajului programelor de irigații.
Mai jos, trei grafice, care arată calea spre faliment a producătorului mediu:
Costurile de înființare a culturilor toamnă/primăvară variază între 5.000 lei/ha și 6.000 lei/ha, conform datelor MADR. Și tot statistica oficială arată că producția de grâu a fost de 5 tone/ha, iar la porumb 7,3 tone/ha.
În timp ce aceste cheltuieli cresc de la an la an, prețurile de vânzare a producției pe bursa Euronext din martie 2022 continuă să scadă:
Evoluția prețurilor cu care se vând produsele pe bursa Euronext:
Pentru înființarea culturii, prețul la care se cumpără în prezent grâul și porumbul, cifrat la aproximativ 0,80 lei/kg, deci în medie, fermierul primește 4.000 lei pentru producția pe un hectar, dar trebuie să cheltuie peste 5.000 lei (sămânță, motorină, salarii etc) pentru a înființa o nouă cultură.
La acestea se adaugă costurile împinse în sus de inflație la inputuri, între care și îngrășămintele chimice – al căror cost depinde atât de mult de prețul gazelor încât Azomoreș a fost nevoită să-și suspende producția până la calmarea piețelor.
Se observă că în România, aceste costuri au crescut mai rapid decât în Uniunea Europeană:
„Pentru a-mi acoperi cheltuielile trebuie să recoltez echivalentul a 6.000 kg de grâu de pe un hectar, ceea ce nu se poate dacă nu plouă când trebuie” spun fermierii.
Fundalul eficienței: scăderea productivității pe fondul creșterii costurilor. Și al lipsei unui sistem de irigații
În 2023, productivitatea muncii în agricultura românească a scăzut, comparativ cu anul precedent. De altfel, scăderea s-a înregistrat la nivelul UE, unde scăderea anuală a fost de 6,6%.
În România productivitatea muncii în agricultură masurată după indicele valorii reale a veniturilor generate de unitățile angrenate în activitățile de producție a scuzut puternic în ultimii doi ani.
Astfel, în 2022 contracția a fost de 21,8%, iar anul trecut reducerea a fost de 4%. Aceste reduceri se datorează saltului de aproape 46% al productivității realizat datorită recoltei record a acelui an care a abeneficiat de precipitații ideale pentru fiecare cultură în parte. În anul următor, lipsa sistemelor de irigații a lăsat agricultura vegetală la hazardul precipitațiilor:
Scăderea drastică a productivității s-a datorat și structurii culturilor din țara noastră, în care predominnă cerealele, soia, rapița sau altele asemănătoare, ale căror prețuri s-au diminuat puternic sub preziunea importurilor ieftine din Ucraina. Fenomenul s-a repetat în 19 state UE în 2023.
Totuși unele state membre UE au consemnat anul trecut creșteri productivității datorate prețurilor mai mici la îngrășăminte și celelalte input-uri și prețurilor mai mari la produsele în care aceste țări sunt specializate, precum uleiul de măsline, cartofii sau porcinele.
Este cazul a 7 state: Belgia (+31,0%), urmată de Spania (+11,1%), Portugalia (+9,9%), Ungaria (+5,5%), Italia (+4,2%), Malta (+3,3%) și Slovenia (+0,3%).
Pentru România, scăderea productivității a fost puternică în 2022, din cauza efectului de bază, în anul 2021, înregistrându-se o producție record, creșterea anuală fiind de peste 45%.
Cifra de afaceri a companiilor agricole va depăși 80 miliarde lei în 2023
Inflația a făcut ca valoarea producției vegetale din Uniunea Europeană a crescut cu 15% în 2022 față de anul anterior, potrivit datelor de la Eurostat, în ciuda scăderii volumelor recoltate: porumb boabe (-29%), floarea soarelui (-11%), soia boabe (-8,1%) și grâu (-3,1%), rapița fiind printre puținele culturi la care s-a înregistrat un avans anual (+14,5%).
Cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat a doua cea mai mare creștere nominală anuală din ultimii 10 ani, de peste 8 miliarde de lei, ajungând la maximul istoric de 68 miliarde de lei în 2022, fiind cu 48% peste cea din 2018.
Structura producției agricole nu se va îmbunătăți rapid
Pentru 2023 se estimează continuarea creșterii sectorului și depășirea nivelului record atins în 2022, până în apropiere de pragul de 80 de miliarde de lei, în baza persistenței presiunilor inflaționiste și a estimării de majorare a producției anuale de cereale cu 24%, fiind al treilea cel mai mare avans anual dintre statele membre prognozat de Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene în acest an.
Structura productii agricole România a avut a doua cea mai redusă creștere a valorii producției vegetale din Uniunea Europeană, de 1,1% și a coborât pe locul 7 în UE, cu 5,3% din total, fiind depășită de Olanda care a ajuns la 5,7% din total în 2022.
În ceea ce privește producția de grâu la nivelul UE, România a rămas pe locul 4, cu 6,5% din total și o recoltă de 8,7 milioane de tone în 2022.
România a ocupat în continuare primul loc la suprafața cultivată de porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, dar cu producția realizată de 8 milioane de tone, s-a situat pe locul 3, după Franța și Polonia.
În plus, România a fost al doilea producător de floarea soarelui din UE, cu o recoltă de 2,1 milioane de tone în 2022.
***
4 răspunsuri
Mai intai ar trebui sa explicati cum au „disparut” din ecuatie taranii ( adica proprietarii pamantului ), cum au aparut „fermierii” si ce fac ei in realitate. Pentru primul punct ” Romania te iubesc ” are doua anchete foarte interesante ( https://youtu.be/O_IjK8GcMi8; https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/minune-in-romania-apele-din-delta-au-fost-declarate-pasune.html, detalii aici : https://sergiusimion.blogspot.com/2023/11/un-jaf-de-proportii-biblice-sau-tara-in.html) Pentru al doilea punct, un deputat devine brusc un „luptator impotriva coruptiei ” si prezinta algoritmul Caritasului din agricultura – https://evz.ro/gelu-visan-reactie-fermieri-arenda-pamantul-lucrati.html. Din motive de la sine intelese, „Avocatul Poporului ” nu este sesizat si nici nu se autosesizeaza in aceasta speţă de nivel national.
Probabil ca problemele agriculturii romanesti sint si mai profunde. Nu se vorbeste aici de forma de proprietate si administrare a marilor ferme (care sint, in general bazate pe administrarea loturilor particulare de mici dimensiuni, comasate pt. productia de „ferma” mare), nu se vorbeste deloc de subindustria procesatoare de materii prime agricole, nu se vorbeste de agricultura industrializata (solarii, sere, hale de productie, luciu de apa, livezi, etc. (cum ar fi hale pt. producerea ciupercilor, sere pt. si solarii pt. legume, amenajari semiartificiale sau complet artificiale pt. productia de peste de ferma, etc., etc., etc.)). Se vorbeste numai despre culturile principale, griu, porumb si un pic floarea soarelui… Am impresia ca ideile despre agricultura ale guvernantilor sint la nivel de gradinita sau cel mult scoala primara… Dinsii probabil nici nu invata la facultate, si nici nu citesc materiale stiintifice, care sa le explice cum functioneaza agricultura moderna, in tarile cele mai avansate (cu care ne place sa ne comparam, dar numai la productie, nu si la investitii, si la forma de proprietate). Si, apoi, cum sa poatea concura la pretul cerealelor, in primul rind, sau al legumelor si al produselor agricole procesate, daca dinsii nu isi dau seama ca sint in concurenta cu tari care produc culturi agricole cu preturi mai competitive?! Cum sa ne comparam la pretul griului cu Ucraina, cind Ucraina isi poate produce – si deci si vinde – crealele cu preturi mai mici?! S-au gindit guvernantii nostri ca poate Romania se afla, in fapt, in imposibilitate de a produce cereale, la un pret competitiv pe plan mondial?! Poate ca ar fi cazul ca Romania sa se specializeze in alte tipuri de recolte, in functie de conditiile social-geografice-climatice din tara… Cu alte cuvinte, poate ca trebuie sa ne concentram pe fructe, legume, cresterea animalelor (avem suprafete mari de munti si dealuri), etc. De exemplu, Noua Zeelanda este renumita pentru productia de oi, si carne de oaie, pentru ca are conditii climatice asemanatoare (mai mult sau mai putin) Romaniei. Elvetie, cam la fel… Aceste tari nu sint renumite pt. productia de creale, ci pentru ce animaliera, si cea subsidiara acesteia (lapte, carne)… Deci, treziti-va, agricultori guvernamentali, din somnul securisto-sereistic, daca vreti productie avansata!!!
https://sergiusimion.blogspot.com/2024/01/pamantul-fermierii-punctul-de-breakeven.html
Fermierii romani se plang astazi ca NU AU SISTEME DE IRIGATII ?????????? Da ???? Cun indraznesc sa se planga asa CAND CHIAR EI INSISI LE-AU FURAT CU NERUSINARE DE PE CAMPURILE PE CARE DEFUNCTUL PRESEDINTE AL ROMANIEI SOCIALISTE ,NICOLAE CEAUSESCU, LE-A CREAT CU MAXIMA INTELEPCIUNE !!!
Fermierii si taranii romani au FURAT SI DISTRUS CU NERUSINARE SUB OCHII ”INCHISI” AI PUTERII POLITICE DIN ”REGIMUL CRIMINAL ION ILIESCU” DIN ANII 1990 – 2000, OCHI CARE S-AU FACUT CA NU VAD FURTURILE DE CONDUCTE DE ALUMINIU SI SISTEME INTREGI DE IRIGATIE DE PE CAMPIILE, altfel fertile, ale Romaniei !!!
Eu personal am vazut cu uimire cum taranii din diverse zone ale Romaniei AU FOLOSIT CONDUCTELE DE ALUMINIU ALE FOSTELOR SISTEME DE IRIGATII SOCIALISTE, FURATE CHIAR DE EI DE PE CAMPURI, CONDUCTE DE ALUMINIU PE CARE LE-AU FOLOSIT DREPT: STALPI PENTRU CONSTRUIREA DE GARAJE, STALPI PENTRU GARDURI SI PORTI, STALPI PENRTU CONSTRUIREA DE MAGAZII, COTETE SI HAMBARE, STALPI FOLOSITI DREPT GRINZI PENTRU CONSTRUIREA DE ACOPERISURI DIVERSE si multe, multe altele !!!
Si acum, in anul de gratie 2024 tot ei au tupeul obraznic si nerusinarea sa spuna ca Romania nu are sisteme de irigatii ????????
Si tot ei cer ”cu caciula in mana” ca slugile, de la Uniunea Euriopeana, BANI SI IAR BANI, DE ORDINUL DE MARIME AL MILIARDELOR DE EURO, CA SA INDATOREZE SI MAI MULT ROMANIA SI ASA FOARTE INDATORATA CATRE UNIUNEA EUROPEANA SI MULTI ALTI CREDITORI INTERNATIONALI????
Unor oameni seriosi ar trebui sa le fie rusine sa ceara bani pentru a ”RECONSTRUI SISTEME DE IRIGATII” PE CARE CHIAR EI INSISI
LE-AU FURAT CU NERUSINARE DE PE CAMPURILE ROMANIEI !!!!!!!!!
Rusine !!!!!!!
Ar fi foarte multe de spus despre furturile conductelor de aluminiu care costituiau sistemele de irigatii bine gandite ale Romaniei Socialiste, furturi realizate CHIAR DE CEI CARE SE PLANG ASTAZI CA ROMANIA, VEZI DOAMNE, NU ARE SISTEME DE IRIGATII SI AGRICULTURA ROMANIEI ESTE ”LOVITA” DE SECETA GREA AN DE AN !!!!!!!!!!!
Doresc sa precizez faptul ca eu nu am fost nici membru al fostului PCR si nici colaborator sau informator al fostei Securitati romane !!!
Deci eu nu sunt un ”nostalgic”, asa cum poate m-ar putea considera unii, ci doresc sa fiu DE PARTEA ADEVARULUI ISTORIC!!!!!
Va multumesc respectuos pentru atentia acordata.