Preşedintele ales Joe Biden s-a angajat să restaureze rolul de lider global al Statelor Unite, însă mandatul său va fi „bântuit” de actul final al predecesorului său – incitarea votanţilor nemulţumiţi să ia cu asalt Capitoiul, scrie AFP într-o analiză citată de France24.
Democraţiile din jurul lumii au urmărit cu şoc manifestaţiile partizanilor lui Donald Trump care au perturbat sesiunea în care Congresul american a validat alegerea lui Joe Biden, în vreme ce statele autoritare au acuzat SUA de ipocrizie.
În opinia a numeroși parlamentari, experți şi activişti, Biden, cunoscut pentru interesul său față de politica externă, va trebui să se concentreze în primă fază pe situația internă şi să răspunde unei realităţi şi anume că milioane de americani sunt convinşi de faptul că alegerile au fost fraudate.
„Epoca post-11 septembrie s-a terminat. Cea mai mare ameninţare la adresa securităţii noastre naţionale o reprezintă în prezent diviziunea internă”, a comentat Elissa Slotkin, fost analist CIA, în prezent membră a Camerei Reprezentanților.
„Dacă nu reconectăm cele două Americi, nu va mai fi nevoie ca amenințările să vină din exterior”, a adăugat democrata.
Biden a promis să organizeze în primul an al mandatului său un „summit al democrațiilor” pentru a promova valorile liberale şi pentru a pune capăt politicii de îmbrăţişare a liderilor autocraţi, promovată de Trump. Un astfel de summit, găzduit de Washington riscă acum să pară ridicol.
„Am asistat la o subminare a încrederii în guvern aici, dar şi peste hotare, unde SUA a fost un lider al promovării statului de drept şi a democraţiei, chiar dacă acest rol este adesea perceput drept ipocrit”, a comentat Sarah Margon, de la Open Society Foundations.
„Deci, ceea ce s-a întâmplat apropie și mai mult politica internă și diplomația”, a adăugat Margon. În opinia sa, liderii lumii vor urmări îndeaproape măsurile adoptate de administrația Joe Biden împotriva autorilor violențelor, el având şansa de a transmite astfel un mesaj puternic.
„Democraţia trebuie apărată”
Șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a respins „calomniile” celor care au comparat Statele Unite cu o „republică bananieră”, subliniind că protestatarii au fost dispersați, iar lucrările Congresului au fost reluate.
Într-un comunicat intens distribuit în cercurile diplomatice de la Washington, ambasadoarea SUA în Uganda, Natalie Brown, a admis că în urma atacului „multe voci vor pune sub semnul întrebării dreptul SUA de a vorbi despre democrație în restul lumii şi sunt îndreptăţi să aibă astfel de rezerve”.
„Dar când denunțăm încălcarea drepturilor omului, nu o facem pentru că astfel de încălcări nu se produc și în SUA. Când vorbim despre libertatea presei, nu o facem pentru că ziariștii americani nu sunt hărțuiți. Când pledăm pentru independența justiției, nu o facem pentru că judecătorii americani sunt liberi de orice influență externă. Din contră. O facem pentru că suntem conștienți de ce mai este de făcut, din experiența democrată americană și pentru că istoria noastră ne învață că, pentru a rezista, democrația se apără”, a afirmat ea.
Țările criticate de Statele Unite pentru încălcarea drepturilor omului nu au întârziat să acuze aplicarea de standarde duble. Președintele Zimbabwe, Emmerson Mnangagwa, a cerut ridicarea sancțiunilor prelungite anul trecut de Donald Trump, argumentând că „evenimentele de ieri au arătat că SUA nu au niciun drept moral de a pedepsi o altă națiune sub pretextul apărării democrației”.
În Venezuela, unde Washingtonul nu recunoaște legitimitatea președintelui socialist Nicolas Maduro, guvernul a condamnat diviziunile politice din SUA și și-a exprimat speranța că americanii „vor putea găsi o nouă cale spre stabilitate și justiție”.
Introspecție
International Crisis Group, un think-tank specializat în prevenirea conflictelor care rareori s-a arătat interesat de politica americană, a avertizat că riscul de violențe rămâne ridicat.
„SUA sunt astăzi o țară unde milioane de persoane sunt convinse că noul președinte nu a fost ales de o manieră legitimă”, notează organizaţia. „Mulți dintre ei sunt înarmați și, în aparență, deciși să recurgă la mijloace extreme pentru a se asigura că punctul lor de vedere va prevala”, a avertizat ICG.
„A venit momentul ca Statele Unite, care au petrecut decenii spunându-le altor țări ce trebuie să facă pentru a-și rezolva problemele, să treacă la introspecție”, mai notează ICG.
Emma Ashford, membru Atlantic Council, a scris într-un eseu în politica externă că alții ar putea vedea din ce în ce mai mult Statele Unite ca o sursă de risc, mai degrabă decât de stabilitate – „o națiune care menţine o armată puternică, în timp ce politica sa internă devine din ce în ce mai haotică și nedemocrată”.
Ashford a pus sub semnul întrebării capacitatea liderilor de la Washington de a aprecia modul în care haosul actual ar afecta autoritatea morală a SUA sau cum este aceasta percepută de rivali precum China.
„Implicațiile reale ale politicii externe sunt mai mari și mai periculoase decât întrebarea dacă Washingtonul va putea organiza un summit al democraţiilor”, a scris ea.
