A fost suficientă de mare surpriza, de marți seara, a reducerii dobânzii de referință a Federal Reserve (Fed, banca centrală a SUA), în scopul ameliorării efectelor negative ale epidemiei coronavirus (COVID 19), pentru ca analiștii să se întrebe dacă aceasta va avea suficientă forță să combată recesiunea care se apropie.
Doi foști oficiali de vârf ai Fed au cerut, miercuri, băncii centrale, detaliile care au făcut-o să ia o decizie de urgență de reducere a dobânzii, pentru prima dată din 2008 încoace, ca și indicii privind politica viitoare de evitare a recesiunii.
Analiştii a trei mari bănci din România au explicat, însă, pentru cursdeguvernare.ro, că decizia Fed a fost una preventivă, iar surpriza face parte din arsenalul obişnuit al unei bănci centrale.
Americanii cer explicații Fed
Revenirea la rate de dobândă zero și la achiziții de titluri de stat americane, fie și de 3 trilioane de dolari anual ) cum s-a mai întâmplat), ar putea fi insuficiente în cazul unei viitoare recesiuni, spun fostul director de analiză al Fed, David Wilcox, și fostul consultant al conducerii băncii William Reifschneider, într-un articol citat de Reuters.
„Ar fi în interesul (Fed) ca şi al celui public ca (banca centrală) să fie cât se poate de clară privind factorii după care se va orienta în stabilirea dobânzii și în achizițiile de titluri de stat, în caz de recesiune”, au spus cei doi experți americani.
Fed a suprins când a decis reducerea dobânzilor de referinţă, cu o jumătate de punct procentual (0,50%, până la 1% – 1,25%), într-o şedinţă a comitetului de politică monetară (FOMC) ţinută cu o săptămâna mai devreme decât era programată.
Banca Centrală Europeană (BCE) nu a luat nici o decizie în propria sa reuniune de urgenţă , în ciuda presiunilor pieţei de a-şi relaxa şi mai mult politica monetară. Chistine Lagarde, preşedintele BCE, spusese, luni, că banca este gata să ia măsuri „ţintite, dacă va fi nevoie.
Argumentele optimismului vs ameninţarea recesiunii
Totuși, deocamdată nu suntem în situația unei amenințări iminente de recesiune, fie ea și declanșată de epidemia coronavirus, potrivit analiștilor din trei mari bănci românești.
„Fed are suficient spaţiu de reducere a dobânzii şi este de aşteptat încă o scădere cu 50 de puncte de bază destul de curând. Decizia de marţi a fost una preventivă. În Europa nu este disponibil acest instrument, ci acela al achiziţiei de eurobonduri, dar aici ar funcționa la nevoie resorturile fiscale, mai ales că Germania are excedent fiscal și ar trage după ea întreaga economie europeană”, a explicat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, la solicitarea cursdeguvernare.ro.
Aceleași măsuri fiscale sunt de așteptat și în China, dar și în SUA, având în vedere campania pentru prezidențiale.
„Este cert că o schimbare în scenariul de bază al FED i-a făcut să ia decizia de reducere a dobânzii. Cât priveşte teama de recesiune, aş aminti, ca referinţă, studiul OECD privind efectele epidemiei coronavirus asupra economiei globale”, a spus Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR.
(Citiți și: „G7 caută „măsuri concertate” ca să vindece economia lumii de coronavirus. Doar pandemia ar șterge jumătate din prognoza actuală pe 2020– OECD”)
În schimb, OECD a majorat prognoza pentru 2021.
„Se poate spune că economia mondială se confruntă cu un test de maturitate, care reprezintă o oportunitate pentru reașezarea relațiilor dintre principalele blocuri economice ale lumii și regândirea politicilor economice”, spune Andrei Rădulescu, directorul de analiză de la Banca Transilvania, într-un raport al băncii.
Reacţia pieţelor
Cu toate că piața își dorea reducerea dobânzilor, atât graba aparentă a strategilor Fed, cât şi dimensiunea reducerii au dus, cel puţin iniţial, la reacţia negativă a burselor, efectul contrar al celui urmărit de banca centrală a SUA.
Pieţele au perceput graba reacţiei Fed la ameninţarea COVID 19 ca pe un indiciu că situaţia ar putea fi mai gravă, iar analiştii au început să se gândească la faptul că Fed va ajunge din nou la dobândă zero.
Indicii americani Dow Jones şi S&P 500 au închis marţi cu scăderi semnificative, de aproape 3%, ca şi cei asiatici (cu excepţia celui din Shanghai şi a stagnării relative a celui din Tokio), în timp ce indicii europeni creşteau remarcabil miercuri după amiază cu 1,3 – 1,5%, în aşteptarea ca Banca Centrală Europeană să ia o decizie similară cu a Fed, deși, dobânda de referință la euro este deja zero.
Piaţa americană urmează să deschidă pe plus, miercuri pentru că Joe Biden este în avans, în alegerile primare democrate, faţă de contracandidatul său care are în vedere creşteri de impozite.
O schimbare fundamentală în economia lumii?
Odată ce dobânda de referință la dolar atinge pragul zero, o bancă centrală își pierde cel mai eficace mod de a susține economia și trebuie să apeleze la instrumentele neconvenționale precum indicarea propriului său comportament pe viitor sau achizițiile de bonduri, care au ajuns deja la 4 trilioane de dolari în conturile Fed.
Problema este că fie și o recesiune blândă ar ține captivă banca centrală în politica dobânzii yero pentru 8 ani, și pentru 15 ani, în cazul unei recesiuni mai profunde, potrivit celor doi analiști americani, mai sus citați.
Astfel de perioade îndelungate și repetate de cost redus până la zero al creditului poate schimba fundamental resorturile după care funcționează economia globală de aproape un secol. Pe parcursul perioadei de dobânzi zero care a urmat crizei financiare din 2008 – 2009, bancherii erau deja îngrijorați că afacerile lor nu mai sunt inteligibile.
Deocamdată, însă, nu suntem în vecinătatea unui astfel de schimbări fundamentale. „Ar fi un scenariu extrem acela în care șocul epidemiei oronavirus ar duce la recesiune, prin transformarea în pandemie”, spune Adrian Codîrlaşu.
