Analiștii: Atenție, nici creșterea de peste 5% și nici majorarea salariilor nu sunt sustenabile

„Vestea proastă este că economia nu poate creşte sustenabil cu 5% numai pe bază de stimuli monetari, fiscali şi salariali”, a declarat marți Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), citat de Agerpres.

Ar fi și o veste bună: „că economia poate fi adusă la o creştere de 5% dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale privind capitalul, forţa de muncă și productivitatea”, a adăugat Valentin Lazea.

Totodată, recordul european de creștere economică înregistrat de România în primul trimestru, de 5,7%, „este contradictoriu ca un puzzle, de vreme ce, la un ritm de creștere economică atât de mare, colectarea TVA a fost dezamăgitoare, iar profitul companiilor a scăzut în termeni nominali”, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, într-un interviu acordat Reuters.

Cei trei factori care „intră în componenţa produsului intern brut (capitalul, forţa de muncă şi productivitatea sau aşa numita productivitate totală a factorilor) au suferit pierderi, involuţii post-criză”, spune Valentin Lazea.

Economistul șef al BNR spune că investiţiile străine directe au scăzut de la 7,3 miliarde euro pe an în perioada 2004-2008 la o medie anuală de 2,5 miliarde euro în perioada 2009-2015. Deci „în perioada post-criză au intrat cu 25 de miliarde de euro mai puţin în cinci ani”, a explicat Valentin Lazea, precizând că vorbeşte în nume personal.

(Citiți și: ”Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică”)

De asemeni, forţa de muncă nou intrată în câmpul muncii la împlinirea vârstei de 18 ani, era în medie de 365.000 oameni anual în perioada 2004-2008, în timp ce în perioada 2009-2015 s-a redus la circa 250.000 oameni/an, ca urmare a prăbuşirii natalităţii după 1990. Productivitatea este afectată de calitatea sistemului educaţional. Piața suferă de o cerere neonorată de forță calificată de muncă.

România îşi poate permite un ritm de creștere de 3 – 3,5 % fără a afecta deficitul bugetar, deficitul extern, datoria publică sau inflaţia, conform estimărilor mai multor instituţii, printre care BNR, FMI sau Comisia Europeană, a amintit Valentin Lazea.

Iar un deficit bugetar de 3%, ca acela înregistrat anul trecut, „nu este un optim”, ci un prag „la care o economie poate să ajungă în cele mai grele timpuri, adică atunci când economia stagnează sau merge în jos. (…) 3% nu este un target pe care trebuie să îl îndeplinim an de an, pentru că întrebarea este ce o să facem când economia, care acum creşte cu 5% pe an, o să decelereze la 0 sau la 1 sau la -2%, unde ne ducem cu deficitul? Lucrul acesta nu se înţelege şi nu se vrea să se înţeleagă”, a avertizat Valentin Lazea, citat de Agerepres.

Totodată, legea salarizării bugetarilor va crește costurile salariale în sistemul public până la 12% din PIB în 2022, de la 8% în prezent, potrivit președintelui Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

„Este o creștere foarte rapidă a salariilor în sectorul public care va ridica probleme de sustenabilitate. Această lege este necesară în sectorul public, unde există mari discrepanțe salariale. Dar, în prezent, România se confruntă cu o criză a mâinii de lucru. Presiunile asupra sectorului privat vor crește deoarece salariile sunt deja mai mici decât în sectorul public”, a spus Ionuț Dumitru, într-un interviu pentru Reuters Central & Eastern Europe Investment Summit, luat în biroul său din Raiffeisen Bank România, unde este economist șef.

În ciuda excedentului bugetar din primul trimestru, Comisia Europeană (CE) a avertizat România cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) și a cerut luni Consiliului European să impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării abaterii.

CE recomandă României să se asigure că rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare nu depășește 3,3% în 2017, corespunzător unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB, punând astfel țara pe o traiectorie potrivită pentru atingerea MTO.

(Citiți și Semestrul european 2017 / Comisia va impune României să corecteze ”abaterile semnificative” de la atingerea țintelor MTO)

Comisia Europeană estimează că în acest an România va colecta venituri din taxe echivalente cu 25,4% din PIB, mult sub media de 40% din UE.

România consumă aproape 20% din PIB pe salariile bugetarilor, pensii și asistența socială, lăsând puțin loc pentru investiții într-o țară în care 40% din drumuri sunt doar pietruite și spitalele sunt vechi de zeci de ani, amintește Reuters.

Perspectiva fiscală este complicată și mai mult de intenția Guvernului de a reforma sistemul de taxe în 2018, prin renunțarea la cota unică de impozitare de 16% și înlocuirea sa cu o taxă pe gospodării însoțită de mai multe scutiri. Proiectul este încă în lucru la Ministerul de Finanțe, dar lipsesc detaliile pentru a se evalua costul bugetar al acestei reforme.

„Cred că este prematur să credem că putem aplica în 2018 un sistem care are atât de multe semne de întrebare și pe care nu suntem pregătiți tehnic să îl gestionăm”, a spus Ionuț Dumitru.

România „a luat-o pe contrasens” cu deficitul bugetar, spune la rândul lui Valentin Lazea, care a menţionat faptul că, în timp ce toate ţările care depăşeau limita de 3% – l-au redus spre valori mai mici, doar România, Franţa şi Spania vor avea deficit de peste 3% sau apropiat de 3%.