O renegociere a programului de ajutor al Greciei de 130 de miliarde de euro (165 de miliarde de dolari) din partea FMI şi a UE este aproape inevitabilă indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, potrivit unor analiti consultați de AFP, citată de Mediafax.
Până în prezent, Fondul Monetar Internaţional şi Germania, foarte influentă în politica europeană faţă de Grecia, insistă asupra faptului că orice guvern nou va trebui să respecte promisiunile făcute în martie.
Dar ei nu vor avea de ales şi vor trebui să discute din nou cu Atena, care este deja în întârziere în privinţa unora dintre angajamente.
Analiştii subliniază că o ajustare a programului de ajutor va fi mult mai uşoară dacă ar câştiga partidul conservator Noua Democraţie (ND): liderul său Antonis Samaras a promis deja să respecte programul prevăzut, sub rezerva unor modificări.
Dar ND este cot la cot cu partidul stângii radicale Syriza al lui Alexis Tsipras, care tocmai a început să ceară o renegociere a pactului după ce a cerut timp de mai multe săptămâni abandonarea lui pur şi simplu.
Orice compromis va forţa Europa să compare riscul unei ieşiri din zona euro a Greciei cu cel al unei indulgenţe care ar putea trece drept complezenţă.
„Întrebarea este dacă noul guvern va vrea să negocieze de bună credinţă şi dacă Uniunea Europeană va vrea în continuare să ajute”, rezumă fostul economist al FMI Simon Johnson, în prezent profesor la universitatea MIT. „FMI va face ce va putea, dar începem să rămânem fără opţiuni”.
Jacob Kirkegaard, de la institutul Peterson pentru economie internaţională din Washington, consideră probabil un acord indiferent de rezultatul alegerilor.
„După părerea mea o victorie a Syriza nu va conduce la părăsirea zonei euro de către Grecia, aceasta fiind în opinia mea o probabilitate foarte, foarte slabă”, a declarat el. „Realitatea este că aproximativ 70 la sută dintre alegătorii greci se opun în continuare ieşirii din zona euro”.
Atât FMI, cât şi partenerii europeni ai Germaniei au subliniat că sunt de acord cu unele ajustări.
În orice caz, compromisurile trebuie să vină din partea europeană, subliniază Kirkegaard, deoarece FMI a anunţat clar în martie că nu îşi mai negociază condiţiile după ce Grecia a eşuat deja în a-şi respecta angajamentele în cadrul unui prim program.
„Va fi probabil foarte dificil pentru FMI să accepte o renegociere, indiferent de rezultatul alegerilor”. Europenii, în schimb, „pot face aproape tot ce este de făcut din punct de vedere politic”.
„Ceea ce înseamnă, în opinia mea, că îi pot oferi câştigătorului alegerilor greceşti, indiferent cine va fi el, un pic de marjă de manevră, asupra austerităţii, ceea ce va însemna probabil amânarea obiectivelor legate de deficit”.
Dar reformele structurale criticate de Tsipras vor fi mai dificil de renegociat, subliniază Kirkegaard.
„Un compromis este atunci când vezi un guvern nou că îngenunchează în faţa Comisiei Europene şi spune da, vom face reformele pe care ni le cereţi”, susţine economistul Adam Lerrick, de la American Enterprise Institute, un institut de cercetare liberal din Washington.
„Apoi, în faţă ei spun, minunat, înţelegem că economia merge foarte prost şi vă oferim un an sau doi în plus pentru a vă atinge ţinta”, adaugă el.
Dar totul va depinde de încrederea pe care Europa va fi dispusă să o acorde unui guvern care a eşuat de două ori în a-şi respecta angajamentele. „Dacă Europa nu poate să îl facă să respecte regulile, atunci sistemul bugetar nu poate să funcţioneze”, subliniază Lerrick.
Cum Tsipras a promis să cedeze în faţa Europei dacă Syriza câştigă alegerile, „eu cred că vom vedea cel puţin o lună sau două de negocieri”, adaugă Lerrick.
