”Peste 2 ani, vom avea un ANAF nou din perspectiva serviciilor oferite contribuabililor”, a declarat marți președintele ANAF, Dragoș Doroș (foto), prezent la conferința anuală a Deloitte pe teme de fiscalitate.
Dragoș Doroș a detaliat o serie de planuri și proiecte ale instituției care se vor derula până la acel moment, anuntând de exemplu că ANAF este în discuții avansate cu Ministerul Justiției pentru a modifica legislația care penalizează evaziunea fiscală, cu scopul de a permite ”o mai ușoară investigație a acestui tip de infracțiune.”
(Citiți și: ”Statistica neagră care impune stringența de la ANAF: Blocarea accesului companiilor controlate la contestații corecte”)
Noua filosofie în lupta împotriva evaziunii: vrem să urmărim banii, nu documente
Președintele ANAFa exprimat în fața participanților la conferința Deloitte speranța că până la sfârșitul anului instituția sa va avea la dispoziție un nou cadru legislativ, care să permită ”reducerea stocurilor de plângeri penale și o mult mai bună recuperare a banilor”.
Dragoș Doroș a explicat: ”Legislația actuală obligă inspectorii să facă plângere penală atunci când au cea mai mică suspiciune de evaziune fiscală. Rezultatul este că avem înregistrate foarte multe plângeri, iar multe dintre acestea sunt aflate în nelucrare. Și în acest timp, acțiunile civile de recuperare a prejudiciilor sunt suspendate. Ne uităm la costurile statului cu aceste plângeri penale și la cât recuperăm. Dorim modificarea legii și a altor proceduri, scopul fiind crearea unui proceduri mai facile, în care să urmărim banii, nu documentele evazioniștilor. Vrem să fim mai eficienți.”
De la control, la abuz și înapoi: varianta contriuabilului
Rămânând la capitolul ”eficiență”, Dragoș Doroș a precizat că Direcția de antifraudă a realizat, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 3% mai multe controale și a încasat cu 30% mai multe amenzi.
Președintele ANAF a admis că activitatea acestei direcții a debutat cu ”anumite neplăceri”.
”Au existat și abuzuri? Da, e poate firesc, ca la orice început. Noi însă ne-am străduit să corectăm abuzurile, am fost deschiși la dialog și la observații. Sunt însă convins că abuzurile s-au diminuat față de trecut”, afirmă Dragoș Doroș.
În susținerea acestei afirmații, președintele ANAF a furnizat următoarele statistici:
- Pe sumele disputate în instanțe, ANAF are o rată de succes de 75%
- La București, 88% dintre contestațiile respinse sunt menținute de instanțe
Problema abuzurilor arată, însă, invers, din punctul de vedere al contribuabilului :
- 25% din contribuabilii sancționați de ANAF câștigă în instanță și nu le plătește nimeni dezechilibrarea afacerilor
- 11% din contribuabilii cărora li se resping contestațiile își găsesc dreptatea, după procese de ani, de zile, în justiție.
Accent pe interpretări unitare
Președintele ANAF a anunțat marți și conceptul de ”monitorizare orizontală”, care va debuta anul acesta cu un proiect pilot. Acesta se va derula cu companii care intră voluntar în program și care vor avea o legătură directă cu Fiscul, fiind supuse practic unui ”control” continuu.
Potrivit afirmațiilor lui Dragoș Doroș, Fiscul va observa în timp real modificările operate în contabilitatea firmei și va transmite instantaneu eventuale observații legate de aceste operații, astfel încât acestea să beneficieze de consiliere de specialitate în timp real.
O altă noutate o reprezintă iminenta modificare a criteriilor de încadrare a marilor contribuabili. Legislația actuală stabilește criterii de introducere în această categorie legate de cifra de afaceri a unui Cod Unic de identificare.
Nouatea se referă la grupurile de companii, care dețin și entități economice mai mici. ”Va trebui să îi privim pe toți, ca grup”, afirmă Dragoș Doroș.
Șeful ANAF a avertizat că, în condițiile în care pe web-site-ul instituției există mai multe documente care pot fi completate și trimise în format electronic, în continuare firmele depun aceste declarații fizic.
”După 1 ianuarie, nu vom mai primi aceste declarații în format fizic”, a avertizat Dragoș Doroș, care a precizat că instituția face demersuri și pentru ca ”semnătura electronică să fie mai accesibilă”.
Legat de informatizare, Dragoș Doroș a precizat că instituția încearcă să rezolve și problemele de comunicare cu contribuabilul.
Celebra unitate de la Râmnicu Vâlcea, care emite azi automat decizii de impunere care parvin contribuabilului prin poștă va fi înlocuită cu comunicarea electronică.
”În 1-3 luni vom emite 1 milion de conturi de email care să se activeze cu semnătură electronică și acesta să fie modul standard de comunicare. Am început deja la mari contribuabili, vrem însă să securizăm acest dialog, să introducem procedura și în lege și să o extindem cât putem de mult”, a anunțat Dragoș Doroș.
Poate cea mai importantă schimbare se referă la decizia de unificare a practicii inspectorilor de Fisc. Președintele ANAF a precizat că, în prezent, se lucrează la unificarea la nivel național a practicii și la elaborarea de răspunsuri unice la solicitările de clarificare adresate ANAF.
Popririle pe conturi – soluțiile discutate cu ARB
Președintele ANAF a adresat marți una dintre problemele care afectează relația fisc-contribuabil: popririle pe conturi în situația executărilor silite.
Dragoș Doroș a anunțat că acesta face deja subiectul unei discuții cu Asociația Română a Băncilor, ANAF dorind să realizeze o aplicație automată. Aceasta ar urma în ultimă instanță să identifice conturile persoanei supuse executării și să oprească o singură dată banii, indiferent de câte conturi deține persoana respectivă.
O altă problemă supărătoare- înregistrarea amenzilor plătite– nu are însă rezolvare imediată. Dragoș Doroș a recunoscut: ”Trebuie să conectăm baza de date a Trezoreriei cu fișa fiscală. Nu știu când se va rezolva, dar se lucrează și la asta.”
Funcția de îndrumare a ANAF – o necesitate foarte complicată
Din punct de vedere al președintelui ANAF, prioritatea instituției, indiferent de rezultatul alegerilor viitoare, trebuie să o constituie dezvoltarea funcției de îndrumare.
”Din analizele noastre, controlul apare prea târziu, sumele și penalitățile de neplată sunt foarte mari, iar în majoritatea cazurilor activele companiei sunt mici. Și din acest motiv înregistrăm nmulte insolvențe. Procentul de revenire în economie al unei companii aflate în situația aceasta este de 3-4%. Sunt destule cazuri în care lucrurile nu au ajuns aici din reua-credință a contribuabilului, ci din greșeală, din neștiință. Trebuie să acordăm mai multă îndrumare, să facilităm conformarea voluntară. Noi vrem să-i scoatem din piață numai pe cei care prezintă risc mare, evident, de evaziune”, a declarat șeful Fiscului.
Urmărește-ne pe Google News
