ANAF a colectat în ritm dublu faţă de creșterea PIB: dar sumele intrate la bugetul de stat au fost mai mici în termeni reali - CursDeGuvernare.ro
joi

28 octombrie, 2021

ANAF a colectat în ritm dublu faţă de creșterea PIB: dar sumele intrate la bugetul de stat au fost mai mici în termeni reali

25 iulie, 2018

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat o creştere de 13,5% în termeni nominali a sumelor colectate în prima jumătate a lui 2018 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Ajustat cu inflaţia medie de fix cinci procente pe primele şase luni din anul curent, majorarea în termeni reali este de 8%, adică dublu faţă de creştere economică de 4% brut estimată provizoriu pe primul trimestru.

În termeni nominali, de la 99,36 miliarde lei anul trecut, sumele colectate de ANAF au avansat la 112,79 miliarde lei, cu aproape două procente mai mult faţă de ţinta stabilită prin programul iniţial, cifrată la 110,83 miliarde lei.


Cu toate acestea, trebuie remarcat că, la bugetul de stat, creşterea a fost mai modestă, de la 68,17 miliarde lei la doar 64,96 miliarde lei. Plusul nominal de 3,21 miliarde lei a reprezentat 4,9% din suma strânsă în prima jumătate a anului trecut. Ceea ce face ca acest plus să fi fost deja „înghiţit” de inflaţia medie de 5%, efectul fiind o reducere marginală a banilor intraţi în termeni reali.

Situaţia încasărilor ANAF pe primele şase luni din 2018 arată o evoluţie relativ modestă în februarie şi o sincopă în martie, după care lucrurile au intrat pe un făgaş mai bun. Este motivul pentru care trimestrul II ( cu încasări mai mari cu 16,4% nominal şi un spor de 3,3% faţă de program) a fost clar mai bun decât primul sfert al anului ( +10,6% nominal şi doar +0,2% faţă de program, şi acelea cu originea în cele 6% din ianuarie, provenite din activitatea de la finele anului anterior).

Una peste alta, ideea este că încasările ANAF şi-au revenit şi merg relativ bine, cu observaţia că trendul cifrelor prezentate nominal în verde este în scădere, de la ceva mai mult de 18% în februarie spre 15% la mijlocul anului. Pare mult, dar, de fapt, trebuie reţinut că bugetul pe 2018 a fost construit pe ideea unor încasări şi unor cheltuieli mai mari cu 14% în raport cu valorile consemnate în 2017.


Cu alte cuvinte, mai ales că în ianuarie şi martie nu s-a realizat acest ritm de 14%, va trebui urmărită păstrarea unei performanţe lunare undeva măcar la 15% până la finele anului, adică reeditarea sistematică a rezultatelor înregistrate în luna iunie. Ceea ce pare fezabil dar nu prea „rimează” cu performanţa din primul semestru la colectarea taxelor indirecte, accize şi TVA.

De amintit şi faptul că ritmul restituirilor de TVA în semestrul I 2018 a atins o creştere de +32,5% (cu un plus de 2,15 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior) iar cel al restituirilor de accize de +358,2% (pare cam mult şi poate ar trebui investigat, dar raportarea s-a făcut la o bază relativ redusă, sumele în plus ridicându-se la numai 0,22 miliarde lei).

Unde a performat colectarea a fost la bugetele de asigurări sociale, unde s-a consemnat un spor de +30,3% (adică 10,22 miliarde lei în plus), iar gradul de realizare a programului stabilit prin legea bugetului a fost depăşit cu 6,1%. Dacă această dispunere a realizărilor calitative în colectarea rezolvată cantitativ este una optimă, vă lăsăm să reflectaţi.

În fine, ar mai fi de amintit că prevederile iniţiale de încasări au fost stabilite în baza unei prognoze de toamnă care estima PIB-ul pe 2018 la circa 908 miliarde lei. În iarnă, această valoare a fost ajustată la 924 miliarde lei iar în primăvară la 930 miliarde lei, pentru ca recent să se ajungă la 945 miliarde lei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pe această cale, cele 287,5 miliarde lei prevăzute la veniturile bugetului general consolidat, alimentat (din fericire, dar o fi deajuns ?) peste program de ANAF, mai reprezintă acum doar 30,4% din PIB faţă de 31,7% iniţial, iar cheltuielile de 314,5 miliarde lei s-au dus de la 34,6% din PIB la 33,3% din PIB.

Diferenţa e tot cam de 2,9% din PIB (în interiorul cerinţei de 3%, criteriu Maastricht) dar relansarea ponderii bugetului general consolidat în rezultatul economic naţional s-a şters aproape de tot, cu efectul cel mai probabil pe investiţii şi asupra marjei în care se vor mai putea face eventuale cheltuieli neprevăzute.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr