DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult›
09.02.2021
Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult›
09.02.2021
Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult›
09.02.2021
Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult›
08.02.2021
AmCham: Schimbarea radicală a fiscalității îndepărtează investitorii și nu aduce creștere economică
de Razvan Diaconu 30.6.2017
Măsurile de „schimbare radicală” a politicii fiscale ale noului guvern „produc turbulenţe în mediul economic şi afectează grav stabilitatea şi încrederea în economia românescă, care plăteşte deja preţul instabilităţii în plan politic”, spune Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania), într-un comunicat emis vineri.
AmCham avertizează că „eventuala adoptare rapidă, fără consultări şi evaluări de impact, cât şi potenţialul impact economic al măsurilor propuse generează dezechilibre macroeconomice greu de recuperat şi izolează România din punct de vedere investiţional”.
Astfel, înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri începand cu 01 ianuarie 2018, este considerată „inoportună” și „ar face România singura ţară membra a Uniunii Europeane care ar aplica acest tip de impozitare pentru toate categoriile de contribuabili”.
Măsura „contravine noii directive europene în dezbatere publică, Common Consolidated Corporate Tax Base – CCCTB, plasând astfel România în afara tendințelor nucleului dur al UE”.
Proiectul introducerii impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice „nu este absolut deloc fezabil în prezent”.
AmCham reiterează argumentele:
- Situaţia precară a infrastructurii informatice a ANAF, atât la nivel de hardware, cat şi software, face imposibilă implementarea şi aplicabilitatea acestui tip de impozitare.
- O „schimbare de asemenea anvergură implică pregătiri de durată şi investiţii masive în infrastructura informatică, educarea specialiştilor şi a tuturor contribuabililor”.
- În plus, programul de modernizare al ANAF agreat şi finanţat de către Banca Mondială este croit pe baza cotei unice. „O asemenea modificare ar conduce la irosirea proiectelor efectuate până în prezent şi la adăugarea unor investiţii semnificative care necesită resurse bugetare”, potrivit sursei citate.
Transferul obligaţiilor de plată a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat „este o măsură care induce o lipsă de transparenţă şi claritate atât pentru ambele categorii de contribuabili. Corelat cu obligativitatea companiilor de a creşte veniturile salariale, o astfel de măsură are un impact financiar greu de estimat atât pentru angajat cât şi pentru angajator”.
Taxa de solidaritate este în vigoare doar în câteva state europene „fără a avea impactul scontat”, ceea ce „vorbeşte de la sine despre eficienţa unei astfel de impozit, care nu ar face decât să introducă distorsiuni în managementul fiscal la nivelul persoanelor fizice”.
Printre efectele nedorite, „ne putem aştepta inclusiv la migrarea contribuabililor către ţări cu sisteme fiscale mai favorabile”, spune comunicatul Amcham.
AmCham consideră, implicit, nesatisfăcătoare consultările de până acum privind redevenţele petroliere pentru profiturile suplimentare. „Având în vedere rolul strategic al domeniului energetic pentru România, o astfel de modificare trebuie să fie precedată de o largă consultare cu toţi operatorii implicaţi şi trebuie aliniată cu strategiile în domeniu asumate de Romania, luând în considerare toate aspectele fiscale care sunt în discuţie de mai mulţi ani. Având în vedere aceste paliere de discuţii strategice, se impune ca o asemenea măsură să fie discutată în termeni rezonabili de timp cu mediul de afaceri”.
Cât privește „eliminarea pilonului II de pensii, chiar numai la nivel declarativ, considerăm că este un precedent periculos de interferenţă a Guvernului în zona privată, ce aduce României prejudicii economice, financiare, de imagine şi încredere, în mod special la nivelul pieţei de capital, într-un moment critic pentru dezvoltarea acesteia”.
Această din urmă intenție a noului guvern „este o practică care nu îşi are locul într-o economie de piaţă, întrucât aduce atingere dreptului fundamental de proprietate privată”.
Debutul noului Cabinet „trimite un semnal negativ către comunitatea de afaceri şi potenţialii investitori”, conchide comunicatul AmCham.
Nu numai investitorii străini au reacționat cu duritate. Un raport al Băncii Transilvania spune că „noul guvern a primit votul Parlamentului, cu un Program care prevede o intervenție mai agresivă a statului în economie în perioada următoare, prin remodelarea politicii fiscal-bugetare și continuarea politicii de majorare a veniturilor”.
AmCham România reuneşte peste 400 de firme americane, internaţionale şi locale cu investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, care au creat peste 200.00 de locuri de muncă în România și a căror contribuție la PIB era de 11,2%, în 2011, potrivit datelor proprii.