fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

de Vladimir Ionescu , 14.9.2020

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare, esențiale pentru dezvoltarea Capitalei.

”Priorități pentru București” este un set de recomandări dedicat capitalei – centrul politic, administrativ și economic al României, care găzduiește sediile a aproximativ 85% dintre companiile membre AmCham, având astfel un impact direct asupra operațiunilor lor și asupra calității vieții celor aproximativ 200.000 de angajați ai acestora, care locuiesc și lucrează în București și în zonele limitrofe.

 

Indiferent dacă locuim, muncim sau facem afaceri în București, noi toți vrem să ne simțim acasă aici, motiv pentru care în Priorități pentru București am semnalat prioritățile sectoriale și transversale pentru dezvoltarea capitalei.  Însă, dincolo de viziunea pentru București și de măsurile concrete pe care membrii AmCham le-au formulat în cadrul acestui demers, cel mai ferm mesaj din partea comunității noastre de afaceri este că numai o abordare integrată, transpartinică și inter-instituțională poate aduce rezultate concrete în beneficiul bucureștenilor” a declarat Ionuț Simion, Președintele AmCham România.

Mediu: Reducerea poluării, reîmpăduriri, clădiri verzi

  • Prevenirea și controlul poluării urbane

Investiții în infrastructura de măsurare mult mai granulară și în timp real a nivelului de poluare, prin sisteme de senzori. Aceștia pot fi utilizați și pentru identificarea, în timp real, a surselor de poluare și autosesizarea autorităților de control.

Introducerea unui sistem de taxare a poluatorilor, începând de la mașinile cu nivel mare de poluare până la poluatorii industriali. Complementar, se pot adopta măsuri stricte de control al traficului în zone care înregistrează valori de poluare apropiate sau peste limitele admise.

Reducerea numărului de autoturisme în oraș ca urmare a eficientizării și modernizării transportului în comun, înființării/ extinderii pistelor de biciclete, construirii parcărilor la intrarea în oraș și în interiorul acestuia, extinderii metroului și construirii unor linii de tren urban.

Dezvoltarea unor proiecte de reîmpădurire pentru reducerea cantității de dioxid de carbon, având în vedere în special terenurile care au fost contaminate în trecut.

Îmbunătățirea infrastructurii de colectare a deșeurilor prin multiplicarea punctelor de colectare și amplasarea lor echilibrată la nivelul sectoarelor și în zonele intens populate, dezvoltarea unor standarde și a unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor menajere și organizarea unor centre de colectare pentru diferite tipuri de deșeuri, la periferia orașului. În subsidiar, stabilirea unor sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea cerințelor privind colectarea selectivă.

Implementarea unui program pentru reciclarea deșeurilor menajere, completat de compostarea și/sau incinerarea fracției organice.

  • Încurajarea transformării Bucureștiului într-o capitală verde

Introducerea unei scheme de încurajare a construirii de clădiri verzi (spre exemplu, prin deduceri fiscale). În prezent, astfel de scheme sunt implementate în Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi și sunt necesare şi în Bucureşti, orașul cu cel mai mare potențial pentru clădiri verzi.

Replantarea arborilor, pe marile artere și nu numai, în locul celor uscați, ca urmare a toaletărilor excesive aplicate nesupravegheat. Utilizarea irigațiilor inteligente pentru îngrijirea arborilor nou-plantați care, în foarte multe cazuri, se usucă.

  • Finalizarea stației de epurare a apei de la Glina, pentru epurarea în totalitate a apei uzate, până la treapta terțiară.

Utilitățile publice: Reabilitare, eficiență energetică

  • Reabilitarea și reînnoirea rețelelor de utilități publice

În prezent, multe zone din oraș se confruntă cu întreruperi de alimentare, în special în perioada iernii. Pentru astfel de investiții există surse multiple de finanțare, inclusiv fonduri europene sau emiterea de obligațiuni pe termen lung către investitorii instituționali sau către populație. Reabilitarea rețelelor de utilități publice va permite livrarea serviciilor către consumatori într-un mod eficient și va asigura permanența livrării, motiv pentru care ar trebui demarată în etape prioritizate.

UTILITĂȚILE PUBLICE se află într-o stare critică și trebuie modernizate și eficientizate, câteva măsuri propuse pentru remedierea situației curente fiind:

  • Stimularea eficienței energetice la nivelul clădirilor și infrastructurii de iluminat public prin:

Modernizarea clădirilor deținute sau administrate de Primărie în vederea îmbunătățirii performanței energetice prin atingerea țintelor de consum energetic redus, pentru a se apropia cât mai mult de construcțiile pasive sau cu consum de energie aproape de zero (nZEB). Toate clădirile nou construite de Primărie trebuie să respecte obligatoriu aceste standarde, prin conformare la prevederile Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor.

Reabilitarea și eficientizarea infrastructurii de iluminat public prin amplasarea de corpuri de iluminat de tip LED sau similare și instituirea unui mecanism inteligent de control, reglare și funcționare a sistemului de iluminat, care să asigure un consum redus de energie.

  • Realizarea unui master plan digital privind amplasarea rețelelor de utilități și capacitatea acestora, sub rezerva asigurării, în subsidiar, a protecției elementelor de infrastructură critică.

Centralizarea și publicarea acestor informații pot sprijini cetățenii și investitorii în decizia de achiziționare a unor terenuri și imobile. Totodată, este necesară centralizarea datelor privind amplasarea rețelelor de utilități publice, a stării și a capacității acestora, de la toți operatorii de utilități, pentru a evita situațiile în care investiții majore sunt întârziate de necesitatea relocării rețelelor de utilități a căror prezență pe amplasament nu era cunoscută.

Extinderea rețelelor de canalizare înaintea dezvoltării proiectelor imobiliare noi. De asemenea, ar trebui utilizată o perspectivă zonală, nu una limitată strict la un imobil nou construit.

Sănătate: Modernizare și digitalizare

Investițiile în infrastructură

Investiții în centre medicale, prin modernizarea spitalelor cu echipamente medicale noi sau construirea unor noi unități medicale (multi și mono specializate), dotate cu tehnologie de ultimă oră. De exemplu, realizarea Complexului Medical ”Carol Davila” – Universitary Medical City prin dezvoltarea unei amenajări urbane moderne, în jurul noului sediu al Facultății de Medicină și a obiectivelor aferente acesteia – spital universitar, campus universitar, centre de cercetare etc.

Modernizarea centrelor de urgență aflate în subordinea Primăriei pentru a asigura un răspuns prompt și eficient în cazul unor evenimente neprevăzute, precum și o coordonare optimă cu instituții adiacente, precum ISU București.

Digitalizarea sistemului medical

Crearea unui sistem unic de programări la nivelul orașului și prin transmiterea documentelor în format electronic, contribuind astfel la eficientizarea procesului medical și la reducerea timpului de așteptare pentru pacienți.

Educație: Before/after school, învățământ dual, centre de excelență

Investiții în infrastructură pentru asigurarea condițiilor optime de învățare pentru elevi și studenți:

  • renovarea și reabilitarea școlilor;
  • modernizarea școlilor prin cumpărarea de materiale auxiliare și prin dotarea cu aparatură modernă, sprijinind astfel îmbunătățirea procesului de predare;
  • dotarea școlilor cu echipamentele și infrastructura necesare predării online (laptop-uri, tablete, sisteme audio-video, conexiune Wi-Fi) pentru asigurarea accesului la educație al tuturor elevilor, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și pentru stimularea trecerii la un model de învățământ hibrid.
  • construirea unor noi școli, grădinițe și creșe pentru a se putea acoperi necesarul de cereri anuale prognozate;
  • construirea unor noi cămine studențești acolo unde creșterea numărului de studenți justifică aceste proiecte, precum și modernizarea
    căminelor deja existente.

Înființarea unor centre de tip before/after school pentru toate nivelurile de studiu (primar, gimnazial și liceal), în special în zonele mai puțin dezvoltate ale orașului, în cadrul cărora elevii să poată beneficia de mese calde, suport pentru rezolvarea temelor și aprofundarea noțiunilor studiate la clasă, dar și de consiliere și îndrumare.

Stimularea înființării unor cluburi tematice (de lectură, matematică, științe, discipline socio-umane etc.) la nivelul școlilor și liceelor ar permite aprofundarea unor teme interdisciplinare complementare curriculei școlare și în acord cu interesele și nevoile elevilor.

Stimularea colaborării dintre instituțiile publice de învățământ și mediul local de afaceri, prin facilitarea organizării unor programe de vară de tip internship pentru elevii de liceu, ar aduce elevilor beneficii privind orientarea în carieră prin experiența profesională și activitățile de mentorat de care aceștia ar beneficia.

Înființarea de școli profesionale locale și încurajarea învățământului în sistem dual, după modele aplicate cu succes în orașe precum Brașov și Sibiu, vor avea efecte pozitive pe termen lung asupra pieței muncii în București și asupra competitivității economice a Bucureștiului prin formarea forței de muncă pentru a răspunde nevoilor pieței.

Crearea unor centre de inovare pe lângă universități, precum și a unor centre de excelență în cadrul universităților pentru stimularea apariției unui pol de inovare în rândul comunității academice.

Susținerea dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice, prin facilitarea accesului la cursuri de specializare și la resurse educaționale moderne, atât clasice, cât și digitale, va crește calitatea actului educațional. Astfel de programe ar trebui derulate în parteneriat cu societatea civilă și ar trebui să vizeze oferirea accesului la modele europene de bune practici în materie de predare pentru cadrele didactice din Municipiul București.

Trafic: Centura, inele suplimentare, parcări

Bucureștiul este pe primul loc în topul orașelor cu cel mai aglomerat trafic din Europa și pe locul 14 global, din 416 orașe analizate din 57 țări de pe 6 continente! În 2019, nivelul de congestie a traficului a fost de 52% (în creștere cu 4% față de 2018), ceea ce înseamnă că o călătorie de 30 de minute durează cu 52% mai mult.

  • Decongestionarea migrației zilnice spre și dinspre nordul orașului, prin echilibrarea dezvoltării economice și a ofertei de muncă și în celelalte azimuturi, în special în estul și sudul orașului, în prezent potențialul acestor zone nefiind utilizat.
  • Susținerea finalizării centurii Bucureștiului, dotată la nivel de autostradă (inel exterior) pentru reducerea numărului de mașini cu tonaj mare din oraș, a călătorilor care se află în tranzit, dar și pentru eliminarea blocajelor constante de pe centură și susținerea finalizării reabilitării și modernizării actualei centuri (DNCB) la profil de drum expres.
  • Construirea unor inele suplimentare pentru fluidizarea traficului din interiorul orașului și a unor pasaje subterane și supraterane în intersecțiile foarte aglomerate pentru a degreva principalele noduri de trafic.
  • Implementarea unui sistem de monitorizare și control al traficului, folosind semafoare inteligente, introducerea în mod real a “undei verzi” (de exemplu, după modelul Budapestei).
  • Construirea unor parcări subterane și/sau supraetajate și implementarea soluțiilor de tip smart parking care să contribuie la eliberarea benzilor de circulație și totodată la decongestionarea traficului. De asemenea, se poate avea în vedere dezvoltarea unor parteneriate cu proprietarii centrelor comerciale pentru utilizarea spațiilor de parcare în intervalul orar 22:30-08:30 de către persoanele care locuiesc în apropierea acestor centre.
  • Construirea unor stații Park & Ride în regiunea București-Ilfov, în apropierea intrărilor în Municipiul București și a nodurilor de transport public (stații de metrou, stații de tren urban, stații de pe centura feroviară a capitalei).
  • ŒCrearea unor piste de biciclete și trotinete, cu rampe de trecere și acces, precum și amenajarea unor zone de parcare pentru acestea, încurajând astfel transportul alternativ și decongestionarea traficului.

Transportul public – un singur bilet, conectarea cartierelor noi, extinderea metroului

Optimizarea rețelei de transport poate fi realizată folosind mai multe mecanisme precum:

  • Reanalizarea densității traficului, numărului și poziției stațiilor și frecvenț ei de circulație a mijloacelor de transport.
  • Alinierea stațiilor și orarelor diferitelor mijloace de transport pentru diminuarea timpilor de așteptare, precum și a duratei călătoriei.
  • Realizarea unei aplicații care poate oferi date în timp real despre stadiul și potențialele întârzieri ale mijloacelor de transport, pentru a sprijini o planificare mai bună a călătoriilor.
  • Oferirea unui singur tip de bilet pentru toate mijloacele de transport public și introducerea abonamentelor zonale, pentru a simplifica procesul de plată și a încuraja o utilizare pe scară largă și diversificată a mijloacelor de transport disponibile.
  • Accesibilizarea transportului în comun pentru persoanele cu dizabilități, prin asigurarea rampelor de acces în toate mijloacele de transport.
  • Implementarea unor indicatori de performanță care să măsoare timpii din trafic și lungimea rutelor pentru a contribui la o evaluare structurată a transportului în comun și a ajuta la identificarea principalelor zone de îmbunătățire.
  • Conectarea cartierelor nou construite la rețeaua de transport public pentru a oferi o alternativă viabilă la transportul cu mașina proprie.
  • Introducerea benzilor de circulație dedicate pentru transportul în comun (autobuze, troleibuze, taxi) și pentru ambulanțe.Œ

Dezvoltarea infrastructurii, flotei și echipamentelor prin investiții care îmbunătățesc accesibilitatea și reduc timpul de tranzit. Trei măsuri recomandate:

  • Extinderea metroului și construirea unor linii de tren urban, care facilitează o conexiune mai rapidă între principalele puncte de interes ale Bucureștiului (de exemplu, legarea aeroportului de oraș), precum și între București și localitățile din zona metropolitană (prin reabilitarea și modernizarea centurii feroviare a capitalei și a stațiilor de pe traseul acesteia).
  • Modernizarea și extinderea rețelei de tramvai.
  • Extinderea și modernizarea flotei mijloacelor de transport pentru a reduce timpul de tranzit și a facilita condiții mai bune în mijloacele de transport, încurajând astfel cetățenii să le utilizeze.

Susținerea demersurilor pentru reabilitarea Gării de Nord, care vizează transformarea acesteia într-un pol intermodal de transport.

Reabilitarea și modernizarea centurii feroviare a capitalei și a stațiilor de pe această linie.

Urbanism: Reabilitarea clădirilor și reevaluarea riscului seismic

Actualizarea permanentă a Planului Urbanistic General, pentru a se ține pasul cu dezvoltarea orașului. Întregul său conținut, precum și conținutul Planurilor Urbanistice Zonale sau de Detaliu care îi aduc modificări, trebuie să fie accesibile. Câteva aspecte de avut în vedere:

  • Adaptarea arhitecturii noilor clădiri la zona în care sunt plasate.
  • Introducerea unor zone, în funcție de capacitatea infrastructurii, în care să se poată construi clădiri foarte înalte – astfel de zone lipsesc în prezent, în consecință, este încurajată indirect creșterea densității construcțiilor și reducerea spațiilor verzi.Œ

Elaborarea unei strategii multisectoriale pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a Bucureștiului, cu o ierarhizare a priorităților, o planificare a proiectelor concrete de urmat și indicatori măsurabili. Urmărirea cu strictețe a îndeplinirii obiectivelor din strategie, în orizontul de timp prevăzut pentru fiecare dintre ele și comunicată tuturor părților cointeresate. Câteva aspecte de avut în vedere:

  • Protejarea clădirilor de patrimoniu – este necesară elaborarea unui plan multianual de protejare a clădirilor simbol și istorice, pentru salvarea întregului patrimoniu imobiliar construit ante sau interbelic. Pot fi avute în vedere inclusiv parteneriate cu mediul privat.
  • Reabilitarea clădirilor din București, atât a locuințelor, cât și a celor administrative și de patrimoniu, în baza unor considerente precum aspectele de eficiență energetică și îmbunătățirea designului urbanistic.
  • Planificarea construcțiilor care generează aglomerări urbane – planificarea trebuie făcută după modele de date care arată consumul de resurse, prezența unui număr mare de persoane, accesibilitate prin transportul în comun și traficul auto, menite să creeze o distribuție uniformă a acestor clădiri.

Reevaluarea riscului seismic la nivelul orașului și implementarea unor măsuri de minimizare a pagubelor și pierderii de vieți omenești în caz de cutremur.

Turism și cultură: Acces de la aeroport, mai multe centre culturale

ŒDezvoltarea potențialului turistic în vederea transformării Bucureștiului într-o capitală prietenoasă cu turiștii (tourist-friendly) prin măsuri precum:

  • Dezvoltarea unor carduri/tichete pentru turiști cu valabilitate extinsă (minimum o zi) pentru transportul în comun și vizitarea obiectivelor turistice.
  • Asigurarea unor locuri de parcare dedicate pentru autobuzele turistice în apropierea principalelor obiective de vizitat (de exemplu, Palatul Parlamentului, Muzeul Satului, Palatul Regal etc.).
  • Dezvoltarea centrelor de informare turistică în punctele cheie ale orașului (Gara de Nord, Aeroportul Otopeni, Centrul istoric, muzee etc.).
  • Amplasarea unor panouri bilingve (inclusiv în transportul în comun și în apropierea principalelor obiective turistice) pentru a facilita orientarea și informarea turiștilor.
  • Facilitarea accesului de la aeroport către capitală.
  • Realizarea unor broșuri despre istoria și arhitectura orașului, în special din secolele al XIX-lea și al XX-lea, atuuri ale Bucureștiului, de mare interes pentru vizitatori; distribuirea acestora în hoteluri, restaurante, clădiri de birouri, centre de informare turistică etc.
  • Crearea unui Centru Național de Conferințe (Convention Center), după modelul marilor capitale europene (Viena, Berlin, Londra), pentru a crește atractivitatea Bucureștiului drept o locație pentru evenimente internaționale de anvergură și nu numai.Œ

Extinderea numărului și diversitatea evenimentelor culturale pentru a crește vizibilitatea orașului, a oferi oportunități de recreere pentru cetățeni și a stimula consumul cultural, precum și pentru a atrage un număr mai mare de turiști (de exemplu, organizarea unor evenimente similare cu Festivalul „George Enescu“).

*********************************************************************************

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) este de peste  25 de ani între cele mai reprezentative asociații ale comunității de afaceri din România, fiind recunoscută drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relațiilor comerciale între SUA și România.

În prezent, cele peste 450 de companii americane, multinaționale și românești membre ale comunității AmCham România, fac posibilă implicarea AmCham în promovarea priorităților economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate, precum: Piețe de capital și servicii Financiare, Guvernanță Corporatistă, Concurență și Ajutor de Stat,  Energie, Educație, Economie Digitală, Fiscalitate, Mediu , Piața Muncii, Sănătate,  Fonduri Europene, Achiziții Publice și Partneriat Public-Privat, Real-Estate și Turism.

AmCham Romania promovează în dialogul cu Guvernul și autoritățile centrale priorități și propuneri de politici și măsuri economice care să contribuie la creșterea sustenabilă a economiei, la consolidarea avantajelor competitive care să facă Romania atractivă pentru investițiile necesare pentru susținerea obiectului final de prosperitate pentru Romania și pentru români. 

Asigurarea unui climat investițional atractiv ocupă un loc central între prioritățile strategice ale agendei AmCham, alături de dezvoltarea antreprenoriatului, buna guvernare, transformarea digitală, o piață a muncii flexibilă, adaptătă noilor realități economice și de o politică fiscală modernă și vizionară.

Vă invităm să urmăriți activitatea AmCham Romania la www.amcham.ro și pe platformele de social media @AmCham Romania.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.9.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult