O eventuală flotă NATO la Marea Neagră va aduce tensiuni în plus, iar brigada multinaţională ce va fi găzduită la Craiova face parte dintr-o campanie de implementare de echipament greu şi de exerciţii militare în apropierea graniţelor Rusiei, a avertizat ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, într-un interviu acordat Digi24.
”Dacă aţi avea o astfel de flotă, noi nu credem într-o astfel de flotă atât timp cât este doar o presupunere.
Şi nu este un secret, din câte îmi dau eu seama, că va fi o flotă NATO. Acest lucru va aduce tensiuni în plus, de care nu are nimeni nevoie în această regiune.
Din mai multe motive, mai ales pentru că avem convenţii care limitează prezenţa străină în această regiune, de exemplu Convenţia de la Montreux, şi vedeţi, întreaga planetă a devenit destul de mică. Vedeţi că tensiunile dintr-o regiune pot influenţa alte regiuni, chiar şi îndepărtate.
Dar aici, în această regiune destul de mică, evident o concentraţie în exces a forţelor navale nu credem că ar fi o dezvoltare pozitivă pentru regiune”, a comentat diplomatul rus.
Despre brigada multinaţională de la Craiova
În ședința CSAT din septembrie s-a decis că brigada multinaţională convenită la summit-ul NATO de la Varşovia va funcţiona la Craiova, având la bază Brigada II Infanterie Rovine.
Capacitatea inițială va fi declarată în 2017, urmând ca brigada să devină operațională cel mai devreme în 2018.
Referindu-se la această brigadă multinațională, ambasadoul rus a declarat în interviul acordat Digi24:
”Noi privim lucrurile acestea într-un cadru mai larg, într-un context mai amplu. Ştiţi că spre finalul anilor 90, secolul trecut, a fost un act fundamental semnat de Rusia şi NATO, care stipula că nu se mută trupe masive de luptă în ţările din vecinătatea Rusiei.
Credem că orice construcţie de acest tip de forţe, care sunt deja în alte ţări şi de asemenea parţial şi în România, în anumite ţări sunt aduse noi unităţi de militari, iar nouă ni se spune să nu ne îngrijorăm pentru că sunt aduse prin rotaţie, personalul militar va sta acolo doar 6 luni şi apoi se rotesc trupele. Noi credem că nu este o diferenţă prea mare legat de bazele pe care aceste trupe sunt acolo, permanent sau prin rotaţie.
Acesta este un pretext şi este deja un fapt că pretextul este folosit pentru a fi implementat echipament greu, pentru a fi făcute exerciţii militare complexe în apropierea graniţelor noastre. Noi credem că aceasta este diferenţa.
Vedeţi, poate previn întrebarea următoare, că Rusia organizează exerciţii militare. Trebuie să ne amintim mereu că le organizăm pe teritoriul nostru naţional. În ceea ce priveşte forţele NATO, ele sunt aduse aici de la distanţe mari, uneori de dincolo de ocean”, a spus Valeri Kuzmin.
Despre reacția declanșată de donația ambasadei ruse pentru Cumințenia pământului: Suntem nevoiţi să facem faţă unui val de isterie xenofobă
Ambasadorul s-a referit și la tensiunile apărute după ce reprezentantul Rusiei a donat 100 de euro pentru achiziționarea Cumințeniei pământului, donație ce a fost anunțată prin publicarea unui mesaj pe Facebook însoțit de un clip ce a fost considerat o jignire de mulți dintre internauții români.
Ca reacție a fost organizat un protest în fața ambasadei Rusiei la București, protest în timpul căruia participanții au aruncat mărunțiș în curtea instituției.
”Din păcate, până acum, chiar dacă nu am primit vreo dovadă că ar fi ceva neprietenos în filmul nostru, suntem nevoiţi să facem faţă unui fel de val de isterie, cu elemente care pot fi descrise drept xenofobe. Ni s-a spus că nu avem dreptul la o opinie. Pretextul lor era că acel film mai lung, neprietenos, era o iniţiativă privată, iar iniţiativa noastră ar fi una oficială. Nu este una oficială, este o reacţie umană firească la evenimentele care au loc. Dacă un popor adună bani să îşi răscumpere moştenirea, ne exprimăm solidaritatea. Nimeni nu este împotriva unui astfel de lucru. Dar dacă este însoţită (campania, n.r.) de provocări, de sentimente neprietenoase împotriva ţării mele, nu pot sta deoparte. Trebuie să îmi exprim opinia”, a spus Kuzmin.
Pe de altă el a menţionat că nimeni nu i-a spus până în prezent ”ce anume a fost neprietenos în adevăratul sens al cuvântului, nu la emoţiile cuiva în mod personal sau ale unui anume grup” în materialul video al Ambasadei.
”Vă pot spune că până acum am discutat deja despre această chestiune, m-am familiarizat cu ea nu doar de pe reţelele de socializare, dar am vorbit personal cu mai mulţi oameni. Şi nu am auzit comentarii de genul celor pe care le aud pe reţelele de socializare. Că este un act neprietenos, umilitor şi aşa mai departe. După părerea mea, dacă vrem să învăţăm ceva despre partenerii şi vecinii noştri, despre poziţia lor, trebuie să le lăsăm înainte de toate dreptul să îşi exprime opinia”, a adăugat el.
Întrebat de ce încă mai simte Rusia nevoia să ne înveţe istorie, Valeri Kuzmin a replicat că România nu ar trebui să ia acest film drept o declaraţie oficială semnată şi parafată a Rusiei.
”Vă pot dezvălui un secret: i-am rugat pe prietenii noştri din România să facă o contrainterpretare, dacă vreţi (la campania Cuminţenia Pământului ”Ultimul tren”, n.r.). Nu vă spun că aceasta este o interpretare perfectă a istoriei. Aceasta este o interpretare a prietenilor noştri din România drept una pozitivă. Repet, nu este o poziţie formală a Rusiei, nu este poziţia unei adunări de istorici, a unei comisii comune, este opinia mea. Imaginaţi-vă că istoria nu ştie la condiţional sau modul subjonctiv, imaginaţi-vă că armata română nu s-ar fi alăturat alianţei împotriva imperiului turc, în acel război. Poate că prima recunoaştere internaţională a independenţei României ar fi fost amânată, poate până la începutul primului război mondial”, a spus Valeri Kuzmin.
