Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legilor Justiţiei, Florin Iordache, a transmis joi ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, proiectele de acte normative adoptate de Parlament și trimise la promulgare:
- Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor
- Legea 304 privind organizarea sistemului judiciar
- Legea 317 privind Consiliul SUperior al Magistraturii
Ministerul de Externe , la rândul său, le-a trimis ambasadelor occidentale de la București cafe și-au exprimat până acum îngrijorările față de modificările operate de PSD și ALDE.
„Pe site-ul comisiei (Comisiei speciale pentru legisle Justiției – n. red.) am făcut o scurtă prezentare cu modificările la cele trei legi şi tot pe site-ul comisiei a fost acea comunicare şi legile în sine traduse în limba engleză.
Datorită faptului că din partea anumitor ambasade s-a primit un punct de vedere care viza că a fost amputată independenţa Justiţiei, că a fost diminuată lupta împotriva corupţiei, am considerat necesar pentru o corectă informare a tuturor partenerilor externi şi a tuturor celor care sunt interesaţi de reforma privind cele trei legi să consulte şi să vadă modificările şi am făcut şi o scurtă prezentare a acestor modificări, ţinând cont de deciziile Curţii Constituţionale, de deciziile Comisiei de la Veneţia, de solicitările asociaţiilor profesionale.
Această scurtă prezentare, cât şi legile în sine se găsesc pe site-ul comisiei şi le-am tradus în ideea că Ministerul Afacerilor Externe este cel care este în contact fie cu ambasadele (străine din Bucureşti – n.r.), fie cu ambasadele noastre din exterior”.
Ambasada Franței – Avem propriile servicii de traducere
Ambasada Franței în România este prima care a reacționat după primirea proiectelor:
„Ambasada urmărește cu atenţie ansamblul evoluţiilor legate de reforma Justiţiei, inclusiv discuţiile din cadrul societăţii româneşti şi dispune de propriile servicii de traducere în acest scop”, se arată într-un răspuns al misiunii diplomatice.
Ambasada Germaniei: Avem diplomați care cunosc limba română
Ambasada Germaniei nu a primit tarducerea modificărilor la legile Justiției, dar precizează că are propriii diplomați care cunosc limba română și care pot face și o „analiză” a textelor.
Reprezentanța diplomatică sugerează, de altfel, că și-a făcut deja propria traducere a textelor și prin urmare cunoaște conținutul lor.
„În decursul ultimelor luni, ambasada a urmărit îndeaproape și cu atenție, discutțiile privind reforma justiției. Până în prezent, ambasada nu a primit din partea Ministerului român al Afacerilor Externe nicio traducere a legilor adoptate de Parlamentul României.
În cadrul ambasadei lucrează, însă, numeroși diplomați cu cunoștințe de limba română, care au fost în măsură să efectueze o traducere, respectiv o analiză a textelor”, precizează Ambasada Germaniei, într-un răspuns trimis Digi24.
Iordache nu a spus nimic despre o eventuală solicitare de aviz Comisiei de la Veneția, deși aceasta a fost în permanență recomandarea Comisiei Europene și a ambasadorilor care s-au exprimat pe acest subiect.
Reamintim că pe 7 decembrie, ministrul Tudorel Toader, s-a întâlnit cu ambasadorii din nouă state UE – Belgia, Canada, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Statele Unite și Suedia.
Au fost abordate aspecte referitoare la recentele evoluții legislative, stadiul îndeplinirii celor douăsprezece recomandări menționate în recentul Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, echilibrul și separația puterilor în stat, structurarea statului de drept, precum și colaborarea în domeniul justiției.
Într-un comunicat emis ulterior, se preciza că diplomații „au împărtășit opiniile și preocuparea lor cu privire la proiectul de legi privind reforma justiției dezbătut în Parlament, precum și dorința fermă ca România să continue procesul de consolidare a statului de drept, independenței justiției și luptei împotriva corupției, recunoscând progresul făcut începând cu anul 2007”.
De asemenea, ei și-au „exprimat dorința ca România să creeze cadrul necesar pentru a permite îndeplinirea obiectivelor Mecanismului de Cooperare și Verificare și să evite orice decizie care ar putea face ca acest obiectiv să fie mai greu de atins. De asemenea, au subliniat importanța unui proces de consultare amplu și deschis cu toate părțile interesate, incluzând solicitarea avizului Comisiei de la Veneția asupra unor aspecte de bază ale reformei justiției.”
