fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Alina Bârgăoanu / Fake-it-ocrația și infrastructura ei tehnologică

de Alina Bârgăoanu , 2.12.2019

Da, doar câteva fragmente – desigur, relevante – din articolul Alinei Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare din cadrul SNSPA, ”Fake-it-ocrația și infrastructura ei tehnologică”.

Da, ne interesează pe toți, sau – mă rog… – doar pe cei care au un telefon mobil în mână: când mesajele sunt în mod egal comerciale, politice, geopolitice etc, etc: algoritmii și, în genere, inteligența artificială programată să le viralizeze, ce anume consideră ”legitim” și ce nu? Iar targetul cine e? 

Articolul integral poate fi citit în numărul 96 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare, în secțiunea ”Războiul timpurilor”. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa – UN LINK-AICI

Titlurile și autorii CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

(Redacția)

(Citiți și: ”Ieșirea din Labirint. Titlurile”)

***

Într-un articol publicat în 2018 în Boston Globe, cunoscutul istoric Niall Ferguson lansa termenul de „fake-it-ocrație”. Este vorba doar despre un simplu termen jurnalistic, despre o simplă exprimare plastică?
Sau termenul surprinde magistral o senzație larg împărtășită că trăim în lumi total diferite, că experimentăm realități paralele, chiar opuse, că nu ne mai uităm la aceleași fapte și cu atât mai puțin suntem în stare să împărtășim aceleași interpretări? De unde această omogenizare furioasă a două tabere care se disprețuiesc reciproc și ale căror perspective asupra faptelor, asupra realității sunt deseori ireconciliabile?

*

Sunt câteva diferențe fundamentale față de mainstream media pe care omniprezența tehnologiilor digitale le creează.

Prima diferență: genurile jurnalistice bine delimitate fie spațial (în cazul presei scrise), fie temporal (în cazul radioului și al televiziunii) sunt înlocuite de un conținut digital fragmentat (frânturi și crâmpeie), care curge într-un flux constant, practic nesfârșit, și în care putem găsi, într-o ordine „de nimeni știută”, știri, opinii, comentarii, poze cu și despre copii, video-uri cu pisici, reclame.

Trăsăturile acestui conținut digital care curge în flux continuu sunt, printre altele, viralitatea, ubicuitatea, familiaritatea. Conținutul se „varsă” pe același ecran al dispozitivului mobil, dispozitivul de pe care ne facem rezervări online, cumpărăm bilete de avion și vacanțe exotice, aflăm ruta cea mai rapidă la orele de vârf sau data când va avea loc sedința cu părinții și mai ascultăm un hit din anii tinereții.

(………………………………………….)

Informațiile distorsionate (cu o exprimare cât se poate de neutră) se inserează în acest flux viral, ubicuu și mai ales familiar, nu puține fiind situațiile când știrile false, interpretările distorsionate, părerile extreme, indignările aprinse circulă alături de simpaticele filmulețe cu copii care învață să meargă sau de temele la matematică de pe grupurile de părinți.

Sfânta Impresie și mult râvnita Segmentare

 O altă diferență fundamentală față de consumul tradițional de știri diseminate de mainstream media este dată de faptul că întregul nostru comportament în mediul digital este factor de amplificare a conținutului (fals sau adevărat, mai puțin important); prin comportament digital înțelegând timpul petrecut pe platformele digitale, istoricul navigării în mediul digital, frecvența și intensitatea interacțiunilor, engagement-ul cu un conținut digital (like, comment, share).

Posibilitățile tehnice practic nelimitate de arhivare a acestui comportament digital, a comportamentului digital pe care îl au toți utilizatorii permit:

  • segmentarea de precizie,
  • generarea algoritmică a engagement-ului,
  • aplicarea tehnicilor de propagandă și persuasiune computaționale,
  • profilarea psihografică,
  • publicitatea algoritmică.

Un arsenal de tehnologii și instrumente folosit cu rezultate diferite de toți actorii comerciali, politici și geopolitici ai momentului.

Una dintre erorile asociate reflecției cu privire la dezinformarea de nouă generație este aceea de a promova ideea că există o viralitate bună și o viralitate rea, o profilare bună și o profilare rea, algoritmi buni și algoritmi răi etc.

Segmentarea de precizie, profilarea psihografică, persuasiunea de precizie, generarea şi amplificarea algoritmică a reacţiilor fac parte din arsenalul de tehnologii și tehnici folosite în demersuri comerciale, civice, electorale, politice, geopolitice și în toate aspectele vieții noastre: politică, diplomație, alegeri, artă, cultură, divertisment, dating, sănătate, alegeri vestimentare.

Sigur că amplificarea digitală se face și prin recursul la boți și rețele de boți, la conturi false, uzine de like-uri și de meme, postaci, troli, follower-i și influencer-i falși, iar demascarea unor astfel de metode ar ajuta mult conversația publică privind dezinformarea și interferența unor actori externi în spațiile publice naționale.

(………………………………………………..)

Dar poate mai important de înțeles este faptul că, în cazul acestor metode de generare algoritmică, artificială, a engagement-ului, NU operează distincția fals/ adevărat, fake/real,  deoarece boții, conturile false, activitatea trolilor creează impresia de popularitate, iar această impresie este receptată de către algoritmi ca fiind „reală”.

Cu alte cuvinte, conținutul digital generat în mod artificial este perceput de către algoritmi ca fiind legitim, aflat pe picior de egalitate cu conținutul sau engagement-ul generat în mod organic de către persoane reale care nu apelează la serviciile de tip „rent-a-crowd”.

Țintirea. Și ținta predilectă a propagandei – individul însingurat cu un telefon mobil în mână

Dat fiind faptul că, pe platformele digitale, conținutul digital circulă țintit, în funcție de comportamentul anterior, de preferințele, bias-urile, opțiunile relevate de acest comportament, se ajunge la o consolidare permanentă a opțiunilor și preferințelor anterioare, la articularea a ceea ce literatura de specialitate numește eco-chambers (camere de rezonanță).

„Individul însingurat în masă” – ținta predilectă a propagandei tradiționale – devine individul însingurat în fața tabletei, a laptopului sau a telefonului mobil, prins într-un eco-chamber, într-o adevărată cămașă de forță digitală creată de comportamentul, preferințele, opțiunile și bias-urile anterioare.

De aici, cele două senzații aparent contradictorii: cea de omogenizare (ca urmare a instalării, fără prea mare libertate de mișcare, într-un anumit eco-chamber) și cea de ostilitate față de cei care „locuiesc” în alte camere de rezonanță, la fel de intransigente și de limitative.

(………………………………………………..)

Războiul civil cognitiv

În sfârșit, existența acestor eco-chambers intransigente și foarte puțin predispuse schimbului complică foarte mult ecuația propagandei, a atacurilor informaționale. Acestea vizează frecvent tabăra opusă, jumătatea „cealaltă”, eco-chamber-ul opus, cea cu care suntem oricum în conflict și pe care am dori-o exclusă din conversația publică; tabăra ale cărei preocupări, temeri și frustrări le considerăm nelegitime sau de-a dreptul ofensatoare.

Atacurile informaționale pe care noul ecosistem de comunicare invadat de tehnologie le face posibile amplifică tocmai faliile dintre tabere ostile ale unei comunități, slăbesc coeziunea socială și mai ales capacitatea unei societăți de a acționa pe baza unei epistemologii comune, pe baza unui set comun de fapte, interpretări și interese.

„Războiul civil cognitiv” – o realitate a zilelor noastre – are rădăcini fără îndoială mai adânci; cert este că o astfel de rădăcină este și cea tehnologică :

(……………………………………………..)

***

Articolul integral poate fi citit în numărul 96 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa – UN LINK-AICI

Titlurile și autorii CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale) 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.12.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Violeta Alexandru: 56.000 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru angajaţi

Adrian N Ionescu

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că, până în prezent, 56.170 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru 459.000 de angajaţi, la care se adaugă… Mai mult

Stiri

Înmatriculările auto au scăzut cu peste 32% în luna martie – marile scăderi din Europa

Adrian N Ionescu

În România s-au înmatriculat 6.654 autoturisme noi, în martie, cu 32,2% mai puţine decât în aceeaşi lună a anului 2019, şi cu 21,9% mai puţine… Mai mult

Stiri

Șomaj tehnic în sectorul bugetar: Principiul este analizat în ședința de Guvern

Vladimir Ionescu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut joi Guvernului să analizeze proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede că bugetarii vor lucra, pe rând, câte o jumătate… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Sunt hotărât inclusiv să interzicem exporturile de grâu şi, dacă va fi necesar, să facem rechiziţii în agricultură

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban, a declarat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că ar putea interzice exporturile de grâu, până la următoarea recoltă, ”pentru a asigura… Mai mult

Europa

S&P a retrogradat Renault la categoria “junk” (nerecomandat pentru investiţii)

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat joi ratingul producătorului auto francez Renault, de la “BBB minus/A-3” la “BB plus/B”, categoria “junk” („gunoi”… Mai mult

Stiri

Medic militar trimis la Spitalul Județean Suceava, către colegii săi: Ceea ce s-a întâmplat aici se putea întâmpla oriunde. Pregătiți-vă sufletește pentru decizii grele

Vladimir Ionescu

Ministerul Apărării Naționale a publicat mărturia unui medic militar trimis la Suceava, căpitan medic Mărginean Mihai Alexandru (foto), specialist ATI, care scrie despre șocul experienței… Mai mult

Stiri

1.800 de români s-au îngesuit pe aeroportul din Cluj la 12 chartere care să-i ducă la muncă sezonieră în Germania

Vladimir Ionescu

Aproximativ 1.800 de  muncitori sezonieri români s-au înghesuit joi în parcarea aeroportului din Cluj-Napoca, în așteptarea celor 12 avioane ce urmează să-i transporte spre Germania.… Mai mult