La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Alina Bârgăoanu / Fake-it-ocrația și infrastructura ei tehnologică

de Alina Bârgăoanu , 2.12.2019

Da, doar câteva fragmente – desigur, relevante – din articolul Alinei Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare din cadrul SNSPA, ”Fake-it-ocrația și infrastructura ei tehnologică”.

Da, ne interesează pe toți, sau – mă rog… – doar pe cei care au un telefon mobil în mână: când mesajele sunt în mod egal comerciale, politice, geopolitice etc, etc: algoritmii și, în genere, inteligența artificială programată să le viralizeze, ce anume consideră ”legitim” și ce nu? Iar targetul cine e? 

Articolul integral poate fi citit în numărul 96 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare, în secțiunea ”Războiul timpurilor”. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa – UN LINK-AICI

Titlurile și autorii CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

(Redacția)

(Citiți și: ”Ieșirea din Labirint. Titlurile”)

***

Într-un articol publicat în 2018 în Boston Globe, cunoscutul istoric Niall Ferguson lansa termenul de „fake-it-ocrație”. Este vorba doar despre un simplu termen jurnalistic, despre o simplă exprimare plastică?
Sau termenul surprinde magistral o senzație larg împărtășită că trăim în lumi total diferite, că experimentăm realități paralele, chiar opuse, că nu ne mai uităm la aceleași fapte și cu atât mai puțin suntem în stare să împărtășim aceleași interpretări? De unde această omogenizare furioasă a două tabere care se disprețuiesc reciproc și ale căror perspective asupra faptelor, asupra realității sunt deseori ireconciliabile?

*

Sunt câteva diferențe fundamentale față de mainstream media pe care omniprezența tehnologiilor digitale le creează.

Prima diferență: genurile jurnalistice bine delimitate fie spațial (în cazul presei scrise), fie temporal (în cazul radioului și al televiziunii) sunt înlocuite de un conținut digital fragmentat (frânturi și crâmpeie), care curge într-un flux constant, practic nesfârșit, și în care putem găsi, într-o ordine „de nimeni știută”, știri, opinii, comentarii, poze cu și despre copii, video-uri cu pisici, reclame.

Trăsăturile acestui conținut digital care curge în flux continuu sunt, printre altele, viralitatea, ubicuitatea, familiaritatea. Conținutul se „varsă” pe același ecran al dispozitivului mobil, dispozitivul de pe care ne facem rezervări online, cumpărăm bilete de avion și vacanțe exotice, aflăm ruta cea mai rapidă la orele de vârf sau data când va avea loc sedința cu părinții și mai ascultăm un hit din anii tinereții.

(………………………………………….)

Informațiile distorsionate (cu o exprimare cât se poate de neutră) se inserează în acest flux viral, ubicuu și mai ales familiar, nu puține fiind situațiile când știrile false, interpretările distorsionate, părerile extreme, indignările aprinse circulă alături de simpaticele filmulețe cu copii care învață să meargă sau de temele la matematică de pe grupurile de părinți.

Sfânta Impresie și mult râvnita Segmentare

 O altă diferență fundamentală față de consumul tradițional de știri diseminate de mainstream media este dată de faptul că întregul nostru comportament în mediul digital este factor de amplificare a conținutului (fals sau adevărat, mai puțin important); prin comportament digital înțelegând timpul petrecut pe platformele digitale, istoricul navigării în mediul digital, frecvența și intensitatea interacțiunilor, engagement-ul cu un conținut digital (like, comment, share).

Posibilitățile tehnice practic nelimitate de arhivare a acestui comportament digital, a comportamentului digital pe care îl au toți utilizatorii permit:

  • segmentarea de precizie,
  • generarea algoritmică a engagement-ului,
  • aplicarea tehnicilor de propagandă și persuasiune computaționale,
  • profilarea psihografică,
  • publicitatea algoritmică.

Un arsenal de tehnologii și instrumente folosit cu rezultate diferite de toți actorii comerciali, politici și geopolitici ai momentului.

Una dintre erorile asociate reflecției cu privire la dezinformarea de nouă generație este aceea de a promova ideea că există o viralitate bună și o viralitate rea, o profilare bună și o profilare rea, algoritmi buni și algoritmi răi etc.

Segmentarea de precizie, profilarea psihografică, persuasiunea de precizie, generarea şi amplificarea algoritmică a reacţiilor fac parte din arsenalul de tehnologii și tehnici folosite în demersuri comerciale, civice, electorale, politice, geopolitice și în toate aspectele vieții noastre: politică, diplomație, alegeri, artă, cultură, divertisment, dating, sănătate, alegeri vestimentare.

Sigur că amplificarea digitală se face și prin recursul la boți și rețele de boți, la conturi false, uzine de like-uri și de meme, postaci, troli, follower-i și influencer-i falși, iar demascarea unor astfel de metode ar ajuta mult conversația publică privind dezinformarea și interferența unor actori externi în spațiile publice naționale.

(………………………………………………..)

Dar poate mai important de înțeles este faptul că, în cazul acestor metode de generare algoritmică, artificială, a engagement-ului, NU operează distincția fals/ adevărat, fake/real,  deoarece boții, conturile false, activitatea trolilor creează impresia de popularitate, iar această impresie este receptată de către algoritmi ca fiind „reală”.

Cu alte cuvinte, conținutul digital generat în mod artificial este perceput de către algoritmi ca fiind legitim, aflat pe picior de egalitate cu conținutul sau engagement-ul generat în mod organic de către persoane reale care nu apelează la serviciile de tip „rent-a-crowd”.

Țintirea. Și ținta predilectă a propagandei – individul însingurat cu un telefon mobil în mână

Dat fiind faptul că, pe platformele digitale, conținutul digital circulă țintit, în funcție de comportamentul anterior, de preferințele, bias-urile, opțiunile relevate de acest comportament, se ajunge la o consolidare permanentă a opțiunilor și preferințelor anterioare, la articularea a ceea ce literatura de specialitate numește eco-chambers (camere de rezonanță).

„Individul însingurat în masă” – ținta predilectă a propagandei tradiționale – devine individul însingurat în fața tabletei, a laptopului sau a telefonului mobil, prins într-un eco-chamber, într-o adevărată cămașă de forță digitală creată de comportamentul, preferințele, opțiunile și bias-urile anterioare.

De aici, cele două senzații aparent contradictorii: cea de omogenizare (ca urmare a instalării, fără prea mare libertate de mișcare, într-un anumit eco-chamber) și cea de ostilitate față de cei care „locuiesc” în alte camere de rezonanță, la fel de intransigente și de limitative.

(………………………………………………..)

Războiul civil cognitiv

În sfârșit, existența acestor eco-chambers intransigente și foarte puțin predispuse schimbului complică foarte mult ecuația propagandei, a atacurilor informaționale. Acestea vizează frecvent tabăra opusă, jumătatea „cealaltă”, eco-chamber-ul opus, cea cu care suntem oricum în conflict și pe care am dori-o exclusă din conversația publică; tabăra ale cărei preocupări, temeri și frustrări le considerăm nelegitime sau de-a dreptul ofensatoare.

Atacurile informaționale pe care noul ecosistem de comunicare invadat de tehnologie le face posibile amplifică tocmai faliile dintre tabere ostile ale unei comunități, slăbesc coeziunea socială și mai ales capacitatea unei societăți de a acționa pe baza unei epistemologii comune, pe baza unui set comun de fapte, interpretări și interese.

„Războiul civil cognitiv” – o realitate a zilelor noastre – are rădăcini fără îndoială mai adânci; cert este că o astfel de rădăcină este și cea tehnologică :

(……………………………………………..)

***

Articolul integral poate fi citit în numărul 96 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa – UN LINK-AICI

Titlurile și autorii CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale) 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.12.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Efectul coronavirusului: Piețele financiale globale au intrat pe o tendință de scădere ce pare durabilă

Indicii marilor burse europene și-au ameliorat scăderea, marți, după prăbușirea de luni, dar au intrat pe o tendință de scădere care ar putea dura mai… Mai mult

Stiri

Contractele de credit online nesemnate, titluri executorii: Ce înseamnă asta pentru cei împrumutați?

AVOCATNET

După ce Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat recent faptul că încheierea online a contractelor de servicii financiare (de exemplu, contracte de… Mai mult

Stiri

Studenții SRI, exceptați de la înscrierea în Registrul Matricol – ordin al ministrului Educației

Vladimir Ionescu

Ordinul ministrului Educației ce-i elimină pe studenții SRI din Registrul Matricol Unic al Universităților din România a fost publicat în Monitorul Oficial. Legea prevede înscrierea… Mai mult

Stiri

Șerban Nicolae – omul PSD la șefia Senatului: Portretul unui posibil al doilea om în stat

Victor Bratu

PSD îl susține pe Şerban Nicolae pentru funcţia de preşedinte al Senatului, votul urmând să aibă loc în şedinţa de miercuri. Din partea PNL va… Mai mult

Europa

Polonia a depășit Portugalia la PIB per capita raportat la puterea standard de cumpărare – date FMI

Iulian Soare

Noile cifre publicate de Fondul Monetar Internaţional arată că Produsul Intern Brut per capita raportat la puterea standard de cumpărare în Polonia a crescut în… Mai mult

Stiri

Administrația Trump cere Congresului 2,5 miliarde dolari pentru lupta împotriva coronavirus

Razvan Diaconu

Administraţia Trump a cerut Congresului fonduri de 2,5 miliarde de dolari pentru a lupta împotriva răspândirii rapide a coronavirusului, din această sumă peste 1 miliard… Mai mult

Stiri

Primarul Gabriela Firea anunță: Vinieta Oxigen dispare înainte de a intra în vigoare

Vladimir Ionescu

Gabriela Firea a anunțat marți dimineața că Primaria Capitalei renunță la taxa Oxigen, care ar fi impus taxe mașinilor poluante și ar fi interzis circulația… Mai mult