Scumpirea din piață vs. scumpirea din statistici: coșul de bază real și-a dublat prețul în 3 ani. Și bate cu mult IPC-ul oficial

Percepția că prețurile la produsele de bază cresc mai mult decât o arată statisticile are corespondent în realitate:
Focusând pe creșterea prețurilor la alimentele la care nu se poate renunța, se constată că această creștere – din fața tejghelei sau a tarabei – e dublă față de cea din statistici.

De exemplu, Indicele Prețurilor de consum (IPC) calculat de Institutul Național de Statistică arată că din 2021 până în 2024 (anii cu inflație severă), coșul mediu la alimente a crescut cu 40% (față de 29% cât e media europeană, conform Eurostat).

Situația din piață e, însă, mult mai severă – mai ales pentru persoanele sau gospodăriile în care alimentele reprezintă peste 30% din totalul cheltuielilor:
Inflația e simțită mai puternic la nivelul coșului de bază, unde prețul produselor s-a dublat, decât de cei care suportă înflația medie, care în ultimii 3 ani a fost de 8% în 2021, apoi 12% în 2022 și 7% în 2023.
Astfel:

luând, de exemplu prețurile practicate în piețe agroalimentare, cartofii s-au scumpit în trei ani, din ianuarie 2021 când se vindeau cu 1,77 lei/kg, la 4,5 lei/kg în ianuarie 2024, sau cu 154%.
Statistica oficială care culege prețurile la nivel național, prin sondaje la nivelul magazinelor, cartofii s-au scumpit în aceeași perioadă cu 82,3%, aproape cu jumătate mai puțin decât se vede pe tarabele comercianților.

Mai jos, creșterea prețurilor efective plătite de consumatori, la cateva produse de bază:

Aceeași situație se întâlnește la toate produsele alimentare de bază, oamenii observând că în 2024 trebuie să plătească în unele cazuri aproape dublul prețurilor de la începutul anului 2021.

În plus, scompirile provin și din faptul că, importând multe alimente, ”importăm” și inflația (chiar și în euro) din țările de proveniență a mărfii.

Pe lângă alimente, diferențe se remarcă și la un alt produs, esențial traiului decent: detergenții, acolo unde prețurile la sortimentele mai calitative au crescut cu 70% în perioada analizată. În calculele statistice, scumpirea în cazul detergenților este de 30%.

Prețurile la produsele prezentate în grafic provin tot din surse oficiale, cum ar fi Ministerul Agriculturii și Buletinul Statistic de Prețuri, care monitorizează prețurile din piețele agro-alimentare.

Statistica oficială, 40% – versus Realitatea – XYZ%

Astfel, inflația din portofel este resimțită mai puternic, în realitate, în 2024, când coșul de bază costă aproximativ dublul sumei pentru a achita aceeași cantitate de alimente care se putea cumpăra în ianuarie 2021.

Însă chiar și după statistica oficială prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm mai accentuat în România decât în restul statelor din Uniunea Europeană. Spre exemplu, între ianuarie 2021 și ianuarie 2024 prețurile de consum au crescut în România, la alimente, în medie, cu 40% – potrivit statisticii oficiale, în timp ce la nivelul Uniunii Europene scumpirea a fost doar 29% în aceeași perioadă, arată datele publicate recent de Eurostat.

În plus, deși dădu-se semne de atenuare, inflația a înregistrat un nou puseu în luna ianuarie a acestui an, când prețurile de consum au crescut în România cu 7,3% (cea mai mare din UE), dublu față de media UE de doar 3,1%.

Mai jos, creșterile de prețuri calculate potrivit normelor Institutului Național de Statistică și ale Eurostat:

De precizat că reducerea ratei inflației nu înseamnă că alimentele se ieftinesc, ci doar că prețurile cresc într-un ritm mai moderat.

Pe durata a trei ani, care se circumscriu crizei provocate de pandemia Covid și crizei energetice generate de invadarea Ucrainei de către Rusia, inflația a fost unul dintre factorii care a condus la scăderea nivelului de trai în România.

Conform IPC, pentru câteva alimente de bază din coșul minim de consum prețurile au crescut pe parcursul a trei ani cu valori cuprinse între 35%, în cazul cărnii, și cu peste 82% pentru cartofi. Cum pentru persoanele cu venituri mici, alimentația reprezintă o pondere mai mare în coșul minim de consum, acestea au fost și cele mai afectate de fenomenul inflaționist.

Eforturile guvernamentale pentru plafonarea prețurilor: efecte?

„Reglementările preţurilor la energie şi alimente au venit într-un context în care creşterea preţurilor ameninţa să afecteze în mod catastrofal nivelul de trai al populaţiei României, inflaţia atingând pe parcursul anului 2022 cifre fără precedent în ultimele două decenii, ajungând la 16,8% în noiembrie 2022. În anul 2023, inflaţia a mai scăzut, ajungând la 6,6% în decembrie 2023, conform datelor Institutului Naţional de Statistică“, se arată în concluziile unui studiu făcut de Fundația Friedrich Ebert Stiftung.

Potrivit sursei citate, în toamna anului 2021 şi început de 2022, toate guvernele din Uniunea Europeană au adoptat reglementări menite să reducă inflaţia la energie (gaze, electricitate, energie termică): printre altele, reduceri de taxe (inclusiv TVA), plafonarea preţurilor la consumator, ajutoare pentru grupurile vulnerabile, taxarea profiturilor excepţionale au devenit aproape universale pe teritoriul Uniunii Europene (şi sunt în continuare, din moment ce măsurile rămân în vigoare).

La realizarea analizei privind impactul măsurilor de reglementare a preţurilor la energie şi alimente au fost luate în calcul implicaţiile pentru valoarea coşului de consum pentru un trai minim decent, aşa cum este definit în Legea 174/2020 şi pe baza analizelor publicate până în prezent de Friedrich Ebert Stiftung România.

***

(Citiți și: ”BNR menține dobânda cheie – inflația rezistă alimentată de taxare, va scădea spre final de an”)

***