Un nou guvern s-a instalat miercuri la Atena, cu misiunea de a scoate Grecia din cea mai profundă criză în care a intrat în timpurile moderne.
Cei 27 de membri ai cabinetului condus din nou de Alexis Tsipras au pe masă o agendă trasată de creditorii internaţionali, agendă care are ca unic obiectiv imediat menţinerea pe linia de plutire a unui stat scufundat în datorii.
„Ţintele noastre sunt reconstrucţia şi redresarea”, a anunţat imediat după ceremonia de învestire vicepremierul Yannis Dragasakis. În acest spirit, Alexis Tsipras a păstrat echipa de economişti care a finalizat negocierile cu UE pentru ultimul bailout al Atenei:
- Euclid Tsakalotos a revenit în poziţia de ministru al Finanţelor
- Giorgos Houliarakis, fost ministru interimar al Finanţelor după demisia guvernului, a fost păstrat adjunct al aceluiaşi minister
- Giorgos Stathakis îşi reia postul la Ministerul Economiei (rebotezat Ministerul Creşterii şi Dezvoltării)
- Yannis Dragasakis, fost parlamentar comunist, rămâne vicepremier, responsabil cu supravegherea programului de consolidare fiscală pe care Atena este obligată să îl implementeze
Reformele „în plic”
Cu o economie aproape paralizată după decizia din vară de închidere a băncilor şi de impunere a controlului de capital, guvernul a anunţat că „prioritate zero” o are îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru IMM, considerate „colacul de salvare” al economiei greceşti.
Guvernul estimează că aproape 40.000 de intreprinderi mici şi mijlocii îşi vor declara falimentul până la sfârşitul anului 2015, urmând să se alăture celor aproximativ 150.000 de companii care au fost nevoite să îşi închidă porţile de la debutul crizei, în 2009. „Suntem obligaţi să resuscităm economia reală”, a declarat reporterilor ministrul de stat Alekos Flambouraris.
Însănătoşirea ar trebui să se facă pe baza implementării rapide a reformelor. Potrivit celui de-al treilea memorandum, peste jumătate dintre măsurile convenite cu creditorii, mai exact 127 de decizii, trebuie implementate în următoarele 3 luni, dintre care 15 trebuie deja să fie în vigoare în luna octombrie, când este programată prima revizie a acordului de bailout.
Este o chestiune de săptămâni până ce decizii sensibile, precum reducerea pensiilor, creşterea taxelor plătite de fermieri, recapitalizarea băncilor, privatizarea unor întreprinderi de stat şi liberalizarea pieţelor închise, trebuie luate.
Toate aceste măsuri sunt cruciale pentru punerea la dispoziţie a următoarei tanşe de 3 miliarde de euro, dar în primul rând pentru deschiderea negocierilor în scopul restructurării datoriei statului grec.
La un nivel de 180% din PIB în prezent şi crescând în fiecare zi, datoria publică a Greciei este cea mai mare înregistrată de o ţară membră a UE şi principalul motiv de secătuire al finanţelor statului.
„Trebuie să fie şi un al patrulea bailout, sub forma restructurării datoriei publice a Greciei”, afirmă pentru publicaţia britanică The Guardian economistul Vicky Pryce, actual şef al FTI Consulting, fost şef al Serviciului Economic Guvernamental al Marii Britanii.
„Actualul bailout pare un truc în condiţiile în care conţine un soi de reciclare a datoriilor care ar fi trebuit plătite de Grecia în cadrul celui de-al doilea bailout. Totuşi, departe de a rezolva problemele acestui stat, acest acord poate fi un cadru în interiorul căruia să încurajăm investiţiile şi, în cele din urmă, să acceptăm participarea Greciei la programul Quantitative Easing lansat de BCE”, afirmă Vicky Pryce.
Uniunea Europeană a avertizat public Grecia că nu va beneficia de o a doua şansă dacă nu respectă înţelegeril cu creditorii.
