Alegeri – Parlamentul European / Manifestele familiilor politice europene și manifestele partidelor românești

Afișele electorale ne invită să fim mândri că suntem români, ne asigură că ne este adusă Europa în fiecare casă și suntem îndemnați să susținem EuroCampionii. Altele ne promit că ridică România și ne cer să-i schimbăm pe cei de la putere cu Forţa.

Pe lângă sloganuri, partidele politice din România (sunt supuse analizei partidele pe care sondajele le creditează cu şanse să trimită reprezentanţi în Parlamentul European şi care fac parte din marile grupuri politice din PE)  au întocmit, într-o formă mai consistentă sau mai sumară, manifeste politice pentru alegerile europene.

Cum partidele noastre politice insistă pe  apartenenţa la familiile europene,vom analiza în ce măsură promisiunile lor electorale reflectă obiectivele din programele politice pentru alegerile europene ale PPE, ALDE şi S&D.

În România, discursul campaniei electorale este dominat de disputa dintre ”cele două palate”, Victoriei şi Controceni, şi mai puţin de obiectivele propuse în calitate de eurodeputaţi. Temele europene par mai degrabă o raritate în discursul candidaţilor în discursul din media.

PPE s-a poziţionat ca familia politică responsabilă de ieşirea din criză

Familia politică de centru-dreapta, PPE, s-a poziţionat în campanie ca forţa politică responsabilă de ieşirea din criză. În manifestul său politic, popularii se angajează să susţină politici favorabile dezvoltării IMM-urilor – prin finanţarea cercetării şi dezvoltării, a investiţiilor private şi prin accesul mai uşor la creditare – , dar în acelaşi timp şi cooperarea cu SUA.

Moneda euro este văzută ca un instrument de competitivitate şi stabilitate, un avantaj al Europei în economia mondială, iar popularii cred că acesta nu mai trebuie pus în pericol. De aceea, este important să existe reguli comune pentru toate băncile şi o reglementare internaţională a pieţelor financiare.

Popularii pun accentul pe antreprenoriat şi avansează ideea unui program pentru tinerii antreprenori, pe modelul Erasmus, prin care să aibă loc în Europa 10.000 de schimburi pe an, astfel încât o nouă generaţie de tineri antreprenori să descopere beneficiile pieţei unice. Mia mult, se insistă pe integrarea educaţiei antreprenoriale în curricula şcolară.

PPE pledează pentru continuarea consolidării fiscale şi se declară împotriva suplimentării datoriilor publice şi a deficitului bugetar.

La nivel internaţional, se angajează să sprijine negocierile Tratatului transtlantic privind comerţul şi investiţiile (TTIP).

În domeniul justiţie şi afaceri interne, manifestul vorbeşte despre întărirea Frontex, pentru protejarea graniţei comune a Uniunii, dar şi despre o integrare mai bună pentru a combate criminalitatea şi infracţionalitatea cibernetică. Mai mult, PPE vorbeşte despre o colaborare mai bună cu ţările terţe pentru a împiedica imigraţia clandestină.

PPE este în favoarea unei „extinderi judicioase” a UE. Pentru a deveni membru al UE nu trebuie îndeplinite doar criteriile politice şi economice, ci trebuie luată în calcul şi capacitatea UE de a funcţiona aşa cum trebuie, susţin popularii.

(Citiţi AICI manifestul PPE integral)

Cinci partide româneşti în familia PPE: PMP a preluat cel mai mult din manifestul popularilor

În România, există cinci partide care aparţin familiei popularilor europeni: PDL, PMP, UDMR, Forţa Civică şi PNŢCD care participă la alegerile europene.

Toate partidele de centru-dreapta româneşti arată, în obiectivele pe care şi le propun reprezentanţii lor în Parlamentul European, afilierea şi respectarea principiilor din manifestul PPE adoptat la Dublin în luna martie.

PDL şi PMP au programe cu foarte multe puncte comune: apărarea statului de drept, a independenţei justiţiei, dar şi aderarea la spaţiul Schengen şi absorbţia fondurilor europene sunt obiective care se regăsesc în programele ambelor formaţiuni politice. Ele acordă o importanţă sporită şi pregătirii deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului UE, în a doua parte a anului 2019.

Adoptarea monedei euro este un alt obiectiv comun. PDL vorbeşte despre un orizont de timp de 2-3 ani, în timp ce PMP crede că adoptarea monedei unice trebuie să aibă loc în 2018-2019. România, susţin cele două partide, nu paote sta în afara zonei euro, pentru că are nevoie să participe la luarea deciziilor şi pentru a evita să rămânp la periferia deciziilor Europei.

Candidaţii PDL vor susţine interesele României în cursul reanalizării, în 2016, a cadrului financiar multianual, se arată în platforma partidului. Ei se vor opune modificării regulamentelor de folosire a banilor europeni şi vor susţine propunerea de suplimentare a banilor pentru România şi de ajustare a alocărilor, pe diferite programe operaţionale, în funcţie de rezultatele de până în acel moment.

PMP insistă asupra utilizării eficiente a fondurilor dedicate agriculturii, dar şi transporturilor. Agricultura va beneficia, se arată în documentul PMP, de cel mai mare buget european alocat plăţilor directe, 11,7 miliarde de euro, la care se adaugă fondurile pentru dezvoltare rurală (8,1miliardede euro). PMP pledează pentru credite acordate fermierilor, dar şi pe programe sub-tematice pentru dezvoltarea rurală.

Şi PNŢCD are în atenţie agricultura – candidaţii acestui partid susţin promovarea intereselor fermierilor români şi văd ca potenţia la României posibilitatea ca agricultura românească să fie cel mai mare producător bio din Europa.

În privinţa transporturilor, PMP atrage atenţia că prin România trec două coridoare: cel oriental şi Rin-Dunăre, coridoare pe care sunt eligibile proiecte de infrastructură nu numai rutieră, dar şi maritimă şi feroviară.

Integrarea romilor şi apărarea drepturilor cetăţenilor români din alte state membre ale UE, precum şi îndepărtarea barierelor privind accesul liber al forţei de muncă sunt obiective comune partidelor de centru-dreapta.

Programul PMP se diferenţiază prin faptul că preia multe puncte din manifestul PPE, de la ideea viziunea asupra Uniunii Europene, la sprijinirea negocierilor TTIP. Mai mult însă, Mişcare Populară dă o mai mare greutate politicii estice a UE, prin Parteneriatul Estic: susţine, al fel ca PDL, integrarea Republicii Moldova în UE, însă are în vedere evaluarea impactului asupra relaţiilor de graniţă cu vecinii de peste Prut odată cu aderarea României la Schengen. Mai mult, cere o clarificare a poziţiei UE în raport cu Rusia.

(Citiţi AICI manifestul PMP)

PNŢCD susţine, în materialele sale electorale, că apără „familia creştină tradiţională”: se opune căsătoriilor între persoanele de acelaşi şi posibilităţii ca acestea să adopte copii. În plus, se declară apărător al sănătăţii morale a copiilor, prin interzicerea „promovării pornografiei în societate” şi „renunţarea la false modele promovate de mass media: hoţi, analfabeţi, piţipoance”.

Socialiştii europeni promit crearea de locuri de muncă, mai ales pentru tineri

Manifestul în 10 puncte al socialiştilor europeni se concentrează asupra creării de locuri de muncă, creşterii economice şi luptei împotriva şomajului în rândul tinerilor. Ei îşi propun să atingă toate aceste obiective şi să menţină salariul minim pe economie.

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, dar şi în familie, precum şi lupta împotriva oricăror forme de discriminare sunt şi ele în atenţia politicienilor de centru-stânga.

Combaterea politicilor de austeritate este o temă predilectă a familiei politice socialiste, iar modalitatea văzută de această pentru relansarea economiei este reindustrializarea Europei, investiţiile în inovare şi cercetare.

Protecţia consumatorilor şi hrana sănătoasă trebuie să le fie garantată europenilor, mai spun socialiştii, la fel ca şi protecţia datelor personale.

Europa trebuie să investească în economia verde, în energii regenerabile şi în tehnologii inteligente, mai cred aceştia.

(Citiţi AICI manifestul PES)

PSD preia – în materialele electorale, în lipsa unui manifest politic de genul celui pe care îl au PMP, PNL si PDL – din manifestul familiei politice europene principalul obiectiv, acela al creării de locuri de muncă şi a măsurilor de angajare pentru tineri.

Candidaţii alianţei PSD -PC-UNPC se angajează să lucreze şi să promoveze legislaţie europeană care duce la crearea de noi locuri de muncă şi la combaterea şomajului, să susţină programul Erasmus +, pentru ca tot mai mulţi tineri români să studieze în străinătate. În acest context, obiectivul lor este de a promova egalitatea între bărbaţi şi femei.

Pe de altă parte, social-democraţii au obiective comune cu adversarii politici de centru-dreapta: sprijinirea aderării Republicii Moldova la UE, atragerea de fonduri europene şi îmbunătăţirea absorbţiei, precum şi aderarea României la spaţiul Schengen. Apărarea drepturilor românilor din străinătate este un alt deziderat comun al candidaţilor soccialişti şi populari români.

PSD nu vorbeşte despre viziunea sa asupra Europei – temă care va deveni în mod obligatoriu de importanţă maximă după constituirea noilor componenţe ale instituţiilor europene şi după trecerea febrei electorale – însă promovează identitatea naţională, completată de însuşi sloganul campaniei: „Mândri că suntem români”.

Mai mult, se angajează să sancţioneze „orice derapaje şi abuzuri la adresa României”. Şi, în plus, candidaţii PSD-PC-UNPR vor apropierea liderilor europeni importanţi de România, „prin organizarea de vizite în ţară şi prin evenimente de promovare la Bruxelles”.

(Citiţi AICI integral obiectivele promise de PSD)

ALDE susţine direcţionarea fondurilor de coeziune spre cercetare şi dezvoltare

Manifestul de 8 pagini al ALDE include, ca idee principala, realizarea deplină a pieţei interne. Protecţia datelor este o altă prioritate a liberalilor europeni, la fel ca şi simplificarea procesului de luare a deciziilor la nivel european, printr-un rol mai mare acordat Parlamentului European.

Liberalii susţin şi negocierea TTIP, cu respectarea unor standarde de nivel european în ceea ce priveşte mediul.

O parte importantă a manifestului este dedicată fondurilor de coeziune. Liberalii susţin o redirecţionare a fondurilor de coeziune spre cercetare şi investiţii în sectoare de viitor, precum cel al energiilor regenerabile.

Întregul proces bugetar trebuie regândit, consideră ALDE, pentru ca banii să fie mai bine folosiţi, iar ţările membre să nu aibă contribuţii disproporţionate. În acest sens, liberalii europeni vor ca Parlamentul European să aibă un singur sediu, reducerea bugetelor administrative şi a birocraţiei. Subvenţiile trebuie abolite, mai spun ei.

ALDE vrea reducerea şi simplificarea regulilor UE de cheltuire a banilor, pentru eliminarea risipei şi erorilor. Statele membre ar trebui să demonstreze nu numai că banii sunt cheltuiţi corect, ci şi că s-a creat valoare adăugată. Fondurile structurale trebuie dirijate spre crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, şi pentru inovare.

Cercetarea ar trebui finanţată cu fonduri europene, mai cred liberalii, iar cercetătorii, doctoranzii şi universităţile ar trebui să beneficieze de ei. Accesul la fondurile al căror scop este îmbunătăţirea vieţilor oamenilor trebuie să fie limitat în tim, iar sumele alocate pierdute dacă obiectivele nu sunt atinse în perioada de timp alocată.

ALDE acordă atenţie şi securităţii Europei. UE şi NATO, mai ales în contextul actual creat, trebuie să colaboreze mai strâns, iar Europa trebuie să se bazeze mai mult pe propriile resurse militare şi de securitate.

La nivel instituţional, liberalii vorbesc despre un audit al agenţiilor europene, iar pentru cele care nu se justifica, soluţia este renunţarea la ele.

(Citiţi AICI integral manifestul ALDE)

PNL a lansat un document programatic, manifestul care indică obiectivele candidaţilor liberali români la un mandat în Parlamentul European. Documentul vorbeşte despre măsuri economice concrete, de la eliminarea birocrației și a pericolelor fiscale până la prioritizarea fondurilor europene către proiectele industriale care includ producția locală.

PNL-iştii se opun majorării taxelor și apără cota unică de impozitare. Cer finanțare diversificată pentru IMM-uri, eliminarea discriminării în condițiile de finanțare și protejarea capitalului românesc.

Economic, obiectivele lor sunt preluate din manifestul european, de la investiţii în învăţământ şi recunoaşterea diplomelor, la politica de consolidare a parteneriatelor strategice cu UE și SUA. În plus, ei militează pentru o relație privilegiată cu Republica Moldova și pentru cooperarea strânsă cu Ucraina, Polonia și statele din Balcani.

PNL se declară împotriuva unei politici fiscale comune, adica a situaţiei în care Bruxelles-ul să dicteze nivelul taxelor în statele membre. Candidaţii liberali susţin cu tărie plafonarea taxelor, dacă nu reducerea lor şi sunt mai temperaţi în privinţa aderării României la zona euro.

În schimb, militează pentru un pact al ţărilor din afara zonei euro, pentru reprezentarea intereselor de politică financiară ale acestora. În plus, susţin reducerea contribuţiei României la bugetul UE din TVA-ul colectat. În acest moment, România plăteşte un procent dublu faţă de Germania, Olanda sau Suedia, care contribuie cu 0,15% din TVA.

La fel ca PMP, candidaţii PNL susţin crearea Obligaţiunilor europene de Investiţii, care ar putea fi motorul de finanţare a proiectelor europene majore de infrastructură.

Propunerile manifestului PNL – obiectivele stabilite pentru candidaţii proprii – sunt extrem de detaliate şi punctuale. Alături de manifestul PMP, este cel mai elaborat şi mai explicativ în stabilirea unor ţinte exacte, aplicate României.

De pildă, pentru industrie, vizează flexibilizarea ajutorului de stat – în industria grea, auto sau metalurgică -, şi prioritizarea fondurilor europene (idee împrumutată de la familia politică europeană).

O atenţie sporită o acordă industriei de apărare. Liberalii îşi propun lansarea acesteia, integrarea companiilor din domeniu româneşti într-un conglomerat european pe structura EADS. În plus, liberalii vor ca România să devin lider regional în producţia de drone.

„În UE statele membre în industria de apărare se specializează în ceva şi probabil că există acest avantaj competitiv al României, ar putea să facă acest lucru. Credeţi că nu avem industrie de apărare să producă ceva anume? Vă asigur că este mai ieftin şi mai specializat decât cu F16 şi aşa vom putea produce şi noi ceva pentru UE”, a spus Adina Vălean , citată de presa românească.

O noutate absolută în programele politice sau în obiectivele anunţate de partidele româneşti intrate în competiţia electorală europeană o reprezintă propunerea PNL pentru un moratoriu. „Vrem să eliminăm disputele interne din Parlamentul European”, arată manifestul liberalilor. Aceştia propun reprezentanţilor celorlalte partide politice să evite aducerea disputelor interne în plan european.

(Citiţi AICI manifestul PNL integral)