Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Alegerea Sophiei: de unde a pornit, unde a ajuns, către ce se îndreaptă robotul humanoid

de Redacţia , 25.10.2018

Textul de mai jos îi aparține lui Varujan Pambuccian. El analizează pespectiva – evaluată în acest moment de oamenii de știință la nivel global – ca robotul humanoid să joace un rol în viața individuală, în viața socială.

Care sunt limitele alegerii robotului Sophia – perspectivele sale de dezvoltare și de ”integrare” în lumea care bate la ușă – ba chiar a și pus un picior în prag?  În pragul economiilor și societăților.

Textul integral (cu ultimul cuvânt al Sophiei) a fost publicat la secțiunea ”Războiul Timpurilor” din CRONICILE Curs de Guvernare” – publicație printată (A4, 208 pagini) lansată ieri de cursdeguvernare.ro.

Ce sunt CRONICILE … – AICI_LINK.

Cum pot fi cumpărate: AICI_LINK.

(Redacția)

***

Pur și simplu markering: robotul humanoid Sophia – care vorbește, zâmbește, clipește și te contrazice de la obraz – ar trebui să convingă humanoizii vii că viitorul bate de ceva vreme la ușă. ”De la obraz”?

Ei, aici intervine problema – actuală și viitoare a Sophiei și a modului în care ea alege și va alege. Cât de inteligentă e, de fapt, inteligența artificială? Despre asta, în textul de mai jos.

***

Todai Robot este un proiect al Institutului Național de Informatică din Japonia. Este un proiect de ceea ce ne-am obișnuit să numim inteligență artificială. Proiectul a fost inițiat în anul 2011 și își propunea să se plaseze în primii 1% la testele naționale pentru admiterea în sistemul universitar japonez până în anul 2016 și tot în primii 1% la examenul de admitere la Universitatea din Tokio până în anul 2021.

Cum face acest lucru explică profesorul Yusuke Miyao în interviul dat în anul 2013 revistei institutului: sistemul caută în volume mari de date, clasifică și combină tipare relevante, deduce soluții plecând de la tiparele determinate și decide asupra soluției optime. Soluția considerată a fi optimă și soluții deduse care au obținut un scor rezonabil sunt apoi stocate pentru a fi refolosite. Evident, la capetele acestui proces se găsesc colecțiile de algoritmi care permit comunicarea în limbaj natural.

Prima etapă a fost un succes. Probabil că în anul 2021 sistemul se va plasa și în primii 1% dintre cei care susțin examenul de admitere la Universitatea din Tokio.

Povestea

Todai Robot este un proiect complex și dificil. Noriko Arai, directoarea proiectului, într-o prezentare extrem de sinceră făcută la TED în anul 2017, dă un exemplu edificator: cum ar proceda sistemul pentru a răspunde sistemul la întrebarea „Ultima simfonie a lui Mozart are numele acestei planete”. Cuvântul „acestei” separă datele de intrare de cerință. Așadar cerința este numele unei planete. Datele de intrare sunt „ultima”, „simfonie”, „Mozart”.

Exact ca și noi, sistemul ar accesa o bază de cunoștințe (de exemplu Wikipedia) cu cele trei cuvinte cheie. Și exact ca și noi, ar căuta numele unei planete în informația returnată.

Spre deosebire de noi, sistemul nu interpretează nimic. Caută, potrivește tipare și acordă scoruri rezultatelor obținute. Un alt exemplu dat de Noriko Arai este: „Carol ce Mare i-a învins pe maghiari. Este această afirmație adevărată?” Sistemul caută „Carol cel Mare” și „învins”. Sistemul caută și cuvântul cheie „maghiari” și îl clasifică drept migratori. Cuvântul care revine cu cea mai mare frecvență în zona „Carol cel Mare” și „învins” nu este însă „maghiari” ci „avari” și deci afirmația este falsă.

Și exemplele pot continua.

*

Povestea lui Todai Robot are două morale.

Prima este că inteligența artificială nu este inteligență. Sigur, noi putem deduce răspunsuri și în felul acesta, dar nu o facem de obicei. Sistemul nu înțelege ce face. De fapt, nu înțelege nimic. Determină tipare, caută bazându-se pe tipare, o face foarte repede, acordă scoruri și alege soluția cu scorul cel mai mare.

(Citiți și: ”Alegerea Sophiei: de unde a pornit, unde a ajuns, către ce se îndreaptă robotul humanoid ”)

Lucrul acesta ne conduce la o concluzie legată de stadiul actual al Inteligenței Artificiale ca domeniu și la una înspăimântătoare legată de felul aberant în care este construit sistemul de învățământ, un sistem în care o persoană care nu pricepe nimic dar poate înmagazina cunoștințe și căuta rapid prin ele poate să se claseze în zona studenților eminenți. Noi le spuneam tocilari când eram în școală, și da, sistemul de învățământ global îi avantajează în detrimentul oamenilor creativi dar lipsiți de memorie.

Și faptele

Inteligența artificială s-a născut în vara anului 1956 la Dartmouth College în New Hampshire (Statele Unite), adică în acea zonă extraordinar de prolifică în idei în proximitatea zonei Boston (Massachusetts).

Timp de șase săptămâni s-a desfășurat un workshop (nu-mi vine să traduc prin atelier) la care au participat 47 de specialiști în știința calculatoarelor, matematică, științe cognitive și domenii adiacente. Inițiativa a fost a lui John McCarthy și la ea s-au adăugat Marvin Minsky, Julian Bigelow, Donald MacCrimmon MacKay, Ray Solomonoff și John Holland. Cei șase au constituit grupul stabil al workshop-ului și pot fi considerați părinții inteligenței artificiale.

Workshop-ul s-a finalizat cu un document în șapte puncte care identifica direcțiile în care se putea dezvolta ceea ce McCarthy a numit inteligență artificială. Grupul a produs un document cu șapte punte vizând un program de dezvoltare a domeniului, program abordat și cu obiective atinse în linii mari. Inteligența artificială a cunoscut momente de mare entuziasm și speranță și momente de retragere masivă a investițiilor. În ultimii 20 de ani, dezvoltarea sa s-a mulat mult pe abordarea datelor mari și a recunoașterii de tipare cu aplicații multiple de la rețele sociale la marketing și traducere automată, devenind o colecție de algoritmi care reușește să caute cu rapiditate, să abordeze probleme pe baza unui set de reguli predefinite și să recunoască cu ușurință tipare.

De aici a plecat povestea cu roboții humanoizi care, dincolo de faptul că imită destul de bine deja expresia facială umană și sunt însuflețiți de un soft de inteligență artificială, nu se deosebesc foarte mult de automatele mecanice humanoide realizate în secolul al XIX-lea.

Pentru ca Sophia să poată alege, drumul inteligenței artificiale trebuie schimbat. Pentru că probabil că odată cu finalizarea BRAIN Initiative și Human Brain Project, adică odată cu finalizarea cartografierii creierului uman, lucrurile se vor schimba radical în ceea ce privește înțelegerea proceselor cognitive, și lucrul acesta va conduce la o abordare diferite a inteligenței artificiale, algoritmii de azi devenind mai degrabă unelte utile decât zona centrală a domeniului.

Oricum, inteligența artificială modernă pare a-și schimba obiectivele acestea fiind azi cogniția și inteligența socială.

La nivelul viului, cogniția se bazează pe două circuite nervoase, diferențiate prin neurotransmițătorii implicați și structurile celulare care utilizează acești neurotransmițători: dopamina și serotonina. Nici o ființă vie dotată cu un sistem nervos nu reacționează așa cum procedează un sistem de inteligență artificială, adică algoritmic și optimal , ci plastic și în interiorul dihotomiei „îmi place” – „nu-mi place” materializată în prezența celor două tipuri de circuite. Până la înțelegerea felului în care aceste circuite produc ceea ce numim cogniție și emularea lor (dacă acest lucru va fi posibil) la nivel hardware și software, cred că abordarea cea mai pragmatică ar fi realizarea de sisteme hibride, biologice, electronice și informatice care să permită conlucrarea unor țesuturi neuronale biologice (de exemplu al unui minibran cu circuite neuronale umane pre-proiectate care poate fi achiziționat la un cost redus și care poate funcționa o perioadă rezonabilă de timp in vitro) cu un sistem informatic (care poate asigura accesul la senzori și poate face o serie de preprocesări rapide, în special în zona recunoașterii de tipare și de căutare în volumele mari de date).

…. ..

***

Textul integral (cu ultimul cuvânt al Sophiei) a fost publicat la secțiunea ”Războiul Timpurilor” din CRONICILE Curs de Guvernare” – publicație printată (A4, 208 pagini) lansată ieri de cursdeguvernare.ro.

Ce sunt CRONICILE … – AICI_LINK.

Cum pot fi cumpărate: AICI_LINK.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.10.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Inundații în Veneția – apele au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani

Vladimir Ionescu

Veneţia a fost inundată marţi seară de cel mai ridicat flux din ultimii 50 de ani, turiştii înaintând cu greu pe străzile inundate pentru a… Mai mult

Stiri

Defictul de cont curent al României a crescut cu peste 19% la 9 luni. Datoria crește, investițiile străine scad

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a României a înregistrat un deficit de 8,103 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere… Mai mult

Stiri

A patra lună pe minus pentru producția industrială

Marin Pana

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în septembrie 2019 a patra lună la rând de scădere semnificativă a producției industriale (valori ajustate după… Mai mult

Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Difteria, pe granița cu România – focare ale bolii eradicate acum 40 de ani a apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult

Stiri

Gazprom anunță disponibilitatea de a trimite gaze prin Ucraina pentru Republica Moldova

Adrian N Ionescu

Gazprom este gata să folosească rutele ucrainiene de transport al gazelor naturale, pentru aprovizionarea Republicii Moldova în următorii trei ani, potrivit unui anunț al Moldovagaz.… Mai mult