fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

Alegerea Sophiei: de unde a pornit, unde a ajuns, către ce se îndreaptă robotul humanoid

de Redacţia , 25.10.2018

Textul de mai jos îi aparține lui Varujan Pambuccian. El analizează pespectiva – evaluată în acest moment de oamenii de știință la nivel global – ca robotul humanoid să joace un rol în viața individuală, în viața socială.

Care sunt limitele alegerii robotului Sophia – perspectivele sale de dezvoltare și de ”integrare” în lumea care bate la ușă – ba chiar a și pus un picior în prag?  În pragul economiilor și societăților.

Textul integral (cu ultimul cuvânt al Sophiei) a fost publicat la secțiunea ”Războiul Timpurilor” din CRONICILE Curs de Guvernare” – publicație printată (A4, 208 pagini) lansată ieri de cursdeguvernare.ro.

Ce sunt CRONICILE … – AICI_LINK.

Cum pot fi cumpărate: AICI_LINK.

(Redacția)

***

Pur și simplu markering: robotul humanoid Sophia – care vorbește, zâmbește, clipește și te contrazice de la obraz – ar trebui să convingă humanoizii vii că viitorul bate de ceva vreme la ușă. ”De la obraz”?

Ei, aici intervine problema – actuală și viitoare a Sophiei și a modului în care ea alege și va alege. Cât de inteligentă e, de fapt, inteligența artificială? Despre asta, în textul de mai jos.

***

Todai Robot este un proiect al Institutului Național de Informatică din Japonia. Este un proiect de ceea ce ne-am obișnuit să numim inteligență artificială. Proiectul a fost inițiat în anul 2011 și își propunea să se plaseze în primii 1% la testele naționale pentru admiterea în sistemul universitar japonez până în anul 2016 și tot în primii 1% la examenul de admitere la Universitatea din Tokio până în anul 2021.

Cum face acest lucru explică profesorul Yusuke Miyao în interviul dat în anul 2013 revistei institutului: sistemul caută în volume mari de date, clasifică și combină tipare relevante, deduce soluții plecând de la tiparele determinate și decide asupra soluției optime. Soluția considerată a fi optimă și soluții deduse care au obținut un scor rezonabil sunt apoi stocate pentru a fi refolosite. Evident, la capetele acestui proces se găsesc colecțiile de algoritmi care permit comunicarea în limbaj natural.

Prima etapă a fost un succes. Probabil că în anul 2021 sistemul se va plasa și în primii 1% dintre cei care susțin examenul de admitere la Universitatea din Tokio.

Povestea

Todai Robot este un proiect complex și dificil. Noriko Arai, directoarea proiectului, într-o prezentare extrem de sinceră făcută la TED în anul 2017, dă un exemplu edificator: cum ar proceda sistemul pentru a răspunde sistemul la întrebarea „Ultima simfonie a lui Mozart are numele acestei planete”. Cuvântul „acestei” separă datele de intrare de cerință. Așadar cerința este numele unei planete. Datele de intrare sunt „ultima”, „simfonie”, „Mozart”.

Exact ca și noi, sistemul ar accesa o bază de cunoștințe (de exemplu Wikipedia) cu cele trei cuvinte cheie. Și exact ca și noi, ar căuta numele unei planete în informația returnată.

Spre deosebire de noi, sistemul nu interpretează nimic. Caută, potrivește tipare și acordă scoruri rezultatelor obținute. Un alt exemplu dat de Noriko Arai este: „Carol ce Mare i-a învins pe maghiari. Este această afirmație adevărată?” Sistemul caută „Carol cel Mare” și „învins”. Sistemul caută și cuvântul cheie „maghiari” și îl clasifică drept migratori. Cuvântul care revine cu cea mai mare frecvență în zona „Carol cel Mare” și „învins” nu este însă „maghiari” ci „avari” și deci afirmația este falsă.

Și exemplele pot continua.

*

Povestea lui Todai Robot are două morale.

Prima este că inteligența artificială nu este inteligență. Sigur, noi putem deduce răspunsuri și în felul acesta, dar nu o facem de obicei. Sistemul nu înțelege ce face. De fapt, nu înțelege nimic. Determină tipare, caută bazându-se pe tipare, o face foarte repede, acordă scoruri și alege soluția cu scorul cel mai mare.

(Citiți și: ”Alegerea Sophiei: de unde a pornit, unde a ajuns, către ce se îndreaptă robotul humanoid ”)

Lucrul acesta ne conduce la o concluzie legată de stadiul actual al Inteligenței Artificiale ca domeniu și la una înspăimântătoare legată de felul aberant în care este construit sistemul de învățământ, un sistem în care o persoană care nu pricepe nimic dar poate înmagazina cunoștințe și căuta rapid prin ele poate să se claseze în zona studenților eminenți. Noi le spuneam tocilari când eram în școală, și da, sistemul de învățământ global îi avantajează în detrimentul oamenilor creativi dar lipsiți de memorie.

Și faptele

Inteligența artificială s-a născut în vara anului 1956 la Dartmouth College în New Hampshire (Statele Unite), adică în acea zonă extraordinar de prolifică în idei în proximitatea zonei Boston (Massachusetts).

Timp de șase săptămâni s-a desfășurat un workshop (nu-mi vine să traduc prin atelier) la care au participat 47 de specialiști în știința calculatoarelor, matematică, științe cognitive și domenii adiacente. Inițiativa a fost a lui John McCarthy și la ea s-au adăugat Marvin Minsky, Julian Bigelow, Donald MacCrimmon MacKay, Ray Solomonoff și John Holland. Cei șase au constituit grupul stabil al workshop-ului și pot fi considerați părinții inteligenței artificiale.

Workshop-ul s-a finalizat cu un document în șapte puncte care identifica direcțiile în care se putea dezvolta ceea ce McCarthy a numit inteligență artificială. Grupul a produs un document cu șapte punte vizând un program de dezvoltare a domeniului, program abordat și cu obiective atinse în linii mari. Inteligența artificială a cunoscut momente de mare entuziasm și speranță și momente de retragere masivă a investițiilor. În ultimii 20 de ani, dezvoltarea sa s-a mulat mult pe abordarea datelor mari și a recunoașterii de tipare cu aplicații multiple de la rețele sociale la marketing și traducere automată, devenind o colecție de algoritmi care reușește să caute cu rapiditate, să abordeze probleme pe baza unui set de reguli predefinite și să recunoască cu ușurință tipare.

De aici a plecat povestea cu roboții humanoizi care, dincolo de faptul că imită destul de bine deja expresia facială umană și sunt însuflețiți de un soft de inteligență artificială, nu se deosebesc foarte mult de automatele mecanice humanoide realizate în secolul al XIX-lea.

Pentru ca Sophia să poată alege, drumul inteligenței artificiale trebuie schimbat. Pentru că probabil că odată cu finalizarea BRAIN Initiative și Human Brain Project, adică odată cu finalizarea cartografierii creierului uman, lucrurile se vor schimba radical în ceea ce privește înțelegerea proceselor cognitive, și lucrul acesta va conduce la o abordare diferite a inteligenței artificiale, algoritmii de azi devenind mai degrabă unelte utile decât zona centrală a domeniului.

Oricum, inteligența artificială modernă pare a-și schimba obiectivele acestea fiind azi cogniția și inteligența socială.

La nivelul viului, cogniția se bazează pe două circuite nervoase, diferențiate prin neurotransmițătorii implicați și structurile celulare care utilizează acești neurotransmițători: dopamina și serotonina. Nici o ființă vie dotată cu un sistem nervos nu reacționează așa cum procedează un sistem de inteligență artificială, adică algoritmic și optimal , ci plastic și în interiorul dihotomiei „îmi place” – „nu-mi place” materializată în prezența celor două tipuri de circuite. Până la înțelegerea felului în care aceste circuite produc ceea ce numim cogniție și emularea lor (dacă acest lucru va fi posibil) la nivel hardware și software, cred că abordarea cea mai pragmatică ar fi realizarea de sisteme hibride, biologice, electronice și informatice care să permită conlucrarea unor țesuturi neuronale biologice (de exemplu al unui minibran cu circuite neuronale umane pre-proiectate care poate fi achiziționat la un cost redus și care poate funcționa o perioadă rezonabilă de timp in vitro) cu un sistem informatic (care poate asigura accesul la senzori și poate face o serie de preprocesări rapide, în special în zona recunoașterii de tipare și de căutare în volumele mari de date).

…. ..

***

Textul integral (cu ultimul cuvânt al Sophiei) a fost publicat la secțiunea ”Războiul Timpurilor” din CRONICILE Curs de Guvernare” – publicație printată (A4, 208 pagini) lansată ieri de cursdeguvernare.ro.

Ce sunt CRONICILE … – AICI_LINK.

Cum pot fi cumpărate: AICI_LINK.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante

Raluca Florescu

„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Ionuț Țața – Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de crearea de competențe, facilități de testare, ecosistem de inovare și acces la finanțare

Razvan Diaconu

Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Stiri

Ionuț STANIMIR – BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate

Raluca Florescu

„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi… Mai mult

Stiri

Licitație demarată pentru achiziționarea a 3 mil. de teste Covid rapide. Exemplul Slovaciei

Vladimir Ionescu

Rata de pozitivare a testelor Covid-19 a crescut, ceea ce arată că acum pandemia se răspândește, a declarat miercuri seara președintele Klaus Iohannis. Există speranța… Mai mult

Stiri

Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică

Raluca Florescu

„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în… Mai mult