fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Alegerea Sophiei: de unde a pornit, unde a ajuns, către ce se îndreaptă robotul humanoid

de Redacţia , 25.10.2018

Textul de mai jos îi aparține lui Varujan Pambuccian. El analizează pespectiva – evaluată în acest moment de oamenii de știință la nivel global – ca robotul humanoid să joace un rol în viața individuală, în viața socială.

Care sunt limitele alegerii robotului Sophia – perspectivele sale de dezvoltare și de ”integrare” în lumea care bate la ușă – ba chiar a și pus un picior în prag?  În pragul economiilor și societăților.

Textul integral (cu ultimul cuvânt al Sophiei) a fost publicat la secțiunea ”Războiul Timpurilor” din CRONICILE Curs de Guvernare” – publicație printată (A4, 208 pagini) lansată ieri de cursdeguvernare.ro.

Ce sunt CRONICILE … – AICI_LINK.

Cum pot fi cumpărate: AICI_LINK.

(Redacția)

***

Pur și simplu markering: robotul humanoid Sophia – care vorbește, zâmbește, clipește și te contrazice de la obraz – ar trebui să convingă humanoizii vii că viitorul bate de ceva vreme la ușă. ”De la obraz”?

Ei, aici intervine problema – actuală și viitoare a Sophiei și a modului în care ea alege și va alege. Cât de inteligentă e, de fapt, inteligența artificială? Despre asta, în textul de mai jos.

***

Todai Robot este un proiect al Institutului Național de Informatică din Japonia. Este un proiect de ceea ce ne-am obișnuit să numim inteligență artificială. Proiectul a fost inițiat în anul 2011 și își propunea să se plaseze în primii 1% la testele naționale pentru admiterea în sistemul universitar japonez până în anul 2016 și tot în primii 1% la examenul de admitere la Universitatea din Tokio până în anul 2021.

Cum face acest lucru explică profesorul Yusuke Miyao în interviul dat în anul 2013 revistei institutului: sistemul caută în volume mari de date, clasifică și combină tipare relevante, deduce soluții plecând de la tiparele determinate și decide asupra soluției optime. Soluția considerată a fi optimă și soluții deduse care au obținut un scor rezonabil sunt apoi stocate pentru a fi refolosite. Evident, la capetele acestui proces se găsesc colecțiile de algoritmi care permit comunicarea în limbaj natural.

Prima etapă a fost un succes. Probabil că în anul 2021 sistemul se va plasa și în primii 1% dintre cei care susțin examenul de admitere la Universitatea din Tokio.

Povestea

Todai Robot este un proiect complex și dificil. Noriko Arai, directoarea proiectului, într-o prezentare extrem de sinceră făcută la TED în anul 2017, dă un exemplu edificator: cum ar proceda sistemul pentru a răspunde sistemul la întrebarea „Ultima simfonie a lui Mozart are numele acestei planete”. Cuvântul „acestei” separă datele de intrare de cerință. Așadar cerința este numele unei planete. Datele de intrare sunt „ultima”, „simfonie”, „Mozart”.

Exact ca și noi, sistemul ar accesa o bază de cunoștințe (de exemplu Wikipedia) cu cele trei cuvinte cheie. Și exact ca și noi, ar căuta numele unei planete în informația returnată.

Spre deosebire de noi, sistemul nu interpretează nimic. Caută, potrivește tipare și acordă scoruri rezultatelor obținute. Un alt exemplu dat de Noriko Arai este: „Carol ce Mare i-a învins pe maghiari. Este această afirmație adevărată?” Sistemul caută „Carol cel Mare” și „învins”. Sistemul caută și cuvântul cheie „maghiari” și îl clasifică drept migratori. Cuvântul care revine cu cea mai mare frecvență în zona „Carol cel Mare” și „învins” nu este însă „maghiari” ci „avari” și deci afirmația este falsă.

Și exemplele pot continua.

*

Povestea lui Todai Robot are două morale.

Prima este că inteligența artificială nu este inteligență. Sigur, noi putem deduce răspunsuri și în felul acesta, dar nu o facem de obicei. Sistemul nu înțelege ce face. De fapt, nu înțelege nimic. Determină tipare, caută bazându-se pe tipare, o face foarte repede, acordă scoruri și alege soluția cu scorul cel mai mare.

(Citiți și: ”Alegerea Sophiei: de unde a pornit, unde a ajuns, către ce se îndreaptă robotul humanoid ”)

Lucrul acesta ne conduce la o concluzie legată de stadiul actual al Inteligenței Artificiale ca domeniu și la una înspăimântătoare legată de felul aberant în care este construit sistemul de învățământ, un sistem în care o persoană care nu pricepe nimic dar poate înmagazina cunoștințe și căuta rapid prin ele poate să se claseze în zona studenților eminenți. Noi le spuneam tocilari când eram în școală, și da, sistemul de învățământ global îi avantajează în detrimentul oamenilor creativi dar lipsiți de memorie.

Și faptele

Inteligența artificială s-a născut în vara anului 1956 la Dartmouth College în New Hampshire (Statele Unite), adică în acea zonă extraordinar de prolifică în idei în proximitatea zonei Boston (Massachusetts).

Timp de șase săptămâni s-a desfășurat un workshop (nu-mi vine să traduc prin atelier) la care au participat 47 de specialiști în știința calculatoarelor, matematică, științe cognitive și domenii adiacente. Inițiativa a fost a lui John McCarthy și la ea s-au adăugat Marvin Minsky, Julian Bigelow, Donald MacCrimmon MacKay, Ray Solomonoff și John Holland. Cei șase au constituit grupul stabil al workshop-ului și pot fi considerați părinții inteligenței artificiale.

Workshop-ul s-a finalizat cu un document în șapte puncte care identifica direcțiile în care se putea dezvolta ceea ce McCarthy a numit inteligență artificială. Grupul a produs un document cu șapte punte vizând un program de dezvoltare a domeniului, program abordat și cu obiective atinse în linii mari. Inteligența artificială a cunoscut momente de mare entuziasm și speranță și momente de retragere masivă a investițiilor. În ultimii 20 de ani, dezvoltarea sa s-a mulat mult pe abordarea datelor mari și a recunoașterii de tipare cu aplicații multiple de la rețele sociale la marketing și traducere automată, devenind o colecție de algoritmi care reușește să caute cu rapiditate, să abordeze probleme pe baza unui set de reguli predefinite și să recunoască cu ușurință tipare.

De aici a plecat povestea cu roboții humanoizi care, dincolo de faptul că imită destul de bine deja expresia facială umană și sunt însuflețiți de un soft de inteligență artificială, nu se deosebesc foarte mult de automatele mecanice humanoide realizate în secolul al XIX-lea.

Pentru ca Sophia să poată alege, drumul inteligenței artificiale trebuie schimbat. Pentru că probabil că odată cu finalizarea BRAIN Initiative și Human Brain Project, adică odată cu finalizarea cartografierii creierului uman, lucrurile se vor schimba radical în ceea ce privește înțelegerea proceselor cognitive, și lucrul acesta va conduce la o abordare diferite a inteligenței artificiale, algoritmii de azi devenind mai degrabă unelte utile decât zona centrală a domeniului.

Oricum, inteligența artificială modernă pare a-și schimba obiectivele acestea fiind azi cogniția și inteligența socială.

La nivelul viului, cogniția se bazează pe două circuite nervoase, diferențiate prin neurotransmițătorii implicați și structurile celulare care utilizează acești neurotransmițători: dopamina și serotonina. Nici o ființă vie dotată cu un sistem nervos nu reacționează așa cum procedează un sistem de inteligență artificială, adică algoritmic și optimal , ci plastic și în interiorul dihotomiei „îmi place” – „nu-mi place” materializată în prezența celor două tipuri de circuite. Până la înțelegerea felului în care aceste circuite produc ceea ce numim cogniție și emularea lor (dacă acest lucru va fi posibil) la nivel hardware și software, cred că abordarea cea mai pragmatică ar fi realizarea de sisteme hibride, biologice, electronice și informatice care să permită conlucrarea unor țesuturi neuronale biologice (de exemplu al unui minibran cu circuite neuronale umane pre-proiectate care poate fi achiziționat la un cost redus și care poate funcționa o perioadă rezonabilă de timp in vitro) cu un sistem informatic (care poate asigura accesul la senzori și poate face o serie de preprocesări rapide, în special în zona recunoașterii de tipare și de căutare în volumele mari de date).

…. ..

***

Textul integral (cu ultimul cuvânt al Sophiei) a fost publicat la secțiunea ”Războiul Timpurilor” din CRONICILE Curs de Guvernare” – publicație printată (A4, 208 pagini) lansată ieri de cursdeguvernare.ro.

Ce sunt CRONICILE … – AICI_LINK.

Cum pot fi cumpărate: AICI_LINK.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult