marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 martie, 2013

Producția de cereale pentru boabe a scăzut în 2012 cu aproape 40% față de anul precedent, potrivit datelor provizorii comunicate de Institutul Național de Statistică.

Randamentele la hectar s-au diminuat semnificativ pe toată linia: -52% la porumb, -28,4% la grâu, -25,8% la orz și orzoaică și -13,9% la ovăz. Aceeași scădere de aproape 40% a fost consemnată și la producția de cartofi, unde randamentul la hectar a scăzut cu 34,1% iar suprafața cultivată cu 8,2% față de anul 2011.

La legume, producția a fost mai mică cu 17,2%. Cele mai mari reduceri s-au înregistrat la tomate ( -28,2%), castraveți (-25,5%), ardei (-20,1%) și morcovi (-18,7%) iar cea mai mică la varză ( -4,9%). Producția de struguri și cea de fructe din livezi au cunoscut diminuări similare ( 17,1% și, respectiv, 17,7%). Singura creștere a avut-o producția de sfeclă de zahăr, cu 12%, dar aceasta s-a datorat exclusiv majorării suprafețelor cultivate cu 47%, deși randamentul la hectar a scăzut cu 24%.


Deși ocupă primul loc în rândul țărilor UE după suprafața cultivată la porumb și floarea-soarelui, locul trei la suprafața cultivată cu cartofi ( după Polonia și Germania) și locul cinci la suprafața cultivată cu grâu, România este penalizată de randamentele foarte slabe obținute la hectar, ceea ce reflectă metode relativ înapoiate de lucru.

De pildă, în 2012 am obținut doar 2.624 kg/ha la grâu, aproape la fel ca Spania ( 2.644 kg/ha), unde clima este secetoasă și de aproape trei ori mai puțin decât Danemarca (7.460 kg/ha) sau Suedia (6.262 kg/ha), unde clima este mult mai rece. La porumb, producția medie a fost de 2.170 kg/ha, în condițiile în care Austria (10.703 kg/ha), Spania (10.528 kg/ha), Germania (10.480 kg/ha) și Grecia (11.913 kg/ha !) au depășit pragul de 10.000 kg/ha.

Cât despre mult mediatizatul cartof, acolo obținem o adevărată contraperformanță cu doar 11.029 kg/ha, față de 24.375 kg/ha în Polonia, 29.348 kg/ha în Spania, 35.000 kg/ha în Marea Britanie și 46.926 kg/ha la omoloaga noastră vestică de sol, relief și paralelă geografică, Franța. Rămâne un mister cum reușește o țară ca Olanda să obțină pe o suprafață cultivată de două treimi din cea de la noi, o producție de cartofi de 44.550 kg/ha.

Explicația simplistă prin care se identifică vremea nefavorabilă drept singura cauză a diminuării producției agricole în 2012 față de anul precedent nu rezistă la o analiză mai atentă. Evoluția randamentelor la hectar față de țările vecine Bulgaria și Ungaria, unde condițiile meteo nu puteau fi mult diferite, precum și față de media UE, este semnificativă.


Evoluția randamentelor la hectar față de Bulgaria, Ungaria și media UE între 2011 și 2012.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Este clar că o bună parte din nerealizări nu țin de mama-natură ci de cu totul alte probleme care afectează productivitatea, și așa foarte redusă, din agricultura românească. Am folosit foarte pentru că din perspectiva condițiilor pedoclimatice ar trebui să ne comparăm mai degrabă cu Franța și nu cu cele două țări vecine menționate anterior.

Ceea ce nu par să realizeze factorii de decizie de la București este că agricultura nu mai este demult agricultură în sensul clasic, ci s-a transformat într-o industrie modernă foarte performantă. Care presupune utilizarea unor tehnologii performante și investiții pe măsură în material genetic valoros, utilaje și echipamente, dacă vrem să ajungem cu acest sector agricol măcar la nivelul la care se găsește industria față de cea occidentală.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Bun, am priceput; deci nu seceta justifica prabusirea randamentelor (in 2012 fata de 2011). Dar ce atunci justifica acele cifre?
    Situatia privitoare la toate celelalte lucruri pe care le-ati mentionat (fara doar si poate adevarate) — tehnologii, material genetic, ingrasaminte si pesticide etc., etc., etc. — nu putea sa se modifice dramatic de la un an la altul. Si-atunci? De unde ni s-a tras?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Bun, am priceput; deci nu seceta justifica prabusirea randamentelor (in 2012 fata de 2011). Dar ce atunci justifica acele cifre?
    Situatia privitoare la toate celelalte lucruri pe care le-ati mentionat (fara doar si poate adevarate) — tehnologii, material genetic, ingrasaminte si pesticide etc., etc., etc. — nu putea sa se modifice dramatic de la un an la altul. Si-atunci? De unde ni s-a tras?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: