Producătorii români au o „slabă putere de negociere”, pentru că nu se asociază în cooperative, ca să poată accesa finanțare și să poată folosi tehnologii moderne, a spus Adrian Oros, ministrul Agrigulturii, marți, la conferința „Capitalul autohton – nivelul următor: planurile de adecvare și de internaționalizare în noua economie post-Covid”, organizată de CursDeGuvernare.
„Trebuie să stimulăm producătorii mici să intre în acele cooperative. Când sunt accesate măsurile de finanțare, membrii unei cooperative, au din start 20% intensitate de sprijin mai mare. Dacă jumătate dim membrii acelei cooperative sunt sub 40 de ani, mai au încă 10% și încă 10% dacă vin din zone cu constrângeri naturale”, a spus Adrian Oros.
Lipsa rețelei de depozite și de capacități de procesare
Absența unei rețele de depozite și de capacități de procesare a producției agricole este o altă carență din sistemul agro-alimentar românesc, care face ca România să aibă un deficit comercial al sectorului de 1,9 miliarde de euro.
Tocmai de aceea, în viitorul Progam Național Strategic (PNS), cu un buget de 21,25 miliarde de euro pentru 2021 – 2027, vor fi prevăzute soluții pentru o rețea de depozite pentru producătorii români, chiar din perioada de tranziție 2021- 2022, „unde avem alocate 3,2 miliarde de euro doar pentru măsuri pentru finanțarea investițiilor”, spune ministrul Agriculturii.
„Am alocat o sumă de 760 milioane de euro doar pentru investiții la nivel de fermă, astfel încât doar producătorii primari să fie cei care să acceseze în primul rând bani pentru a-și face capacități de procesare și depozitare și fiecare domeniu agricol să fie bugetat”, spune Adrian Oros.
De asemeni, este necesară o legislație mai bună privind comasarea terenurilor agricole și certificatele de calitate agricolă.
„Avem o agricultură fărâmițată și polarizată, cu unele dintre cele mai mari ferme din Europa, dar cu sute de mii de ferme foarte mici”, recunoaște Adrian Oros.
Totodată, „trebuie să ajutăm și grupurile de acțiune locale, care cunosc realitățile la firul ierbii, funcționează după strategii de dezvoltare locală și din care trebuie să facem niște entități multi -fond, care dacă vor fi sprijinite și din alte surse decât cele ale Ministerului Agriculturii, strategiile locale vor fi finanțate mai consistent”, propune ministrul Agriculturii.
Exportăm grâu și importăm făină. „Exportăm subvenții”
„Cum putem deveni din importatori de mâncare, exportatori de produse procesate: Mi-am pus această de când am venit la Ministerul Agriculturii” – și-a deschis inervenția Adrian Oros.
Deficitul comercial agroalimentar s-a accentuat din 2015, „chiar în anii foarte buni, fără criză sanitară, fără criză comercială”, aminteșlte oficialul român.
„Dacă ne uităm la structura deficitului, exportăm masiv materii prime, cereale boabe și animale vii, care sunt purtătoare de subvenții, adică uneori exportăm subvenții, și importăm hrană procesată cu valoare adăugată mare”.
„Sigur că este paradoxal să exporți grâu și să imporți făină, să exporți animale vii și să imporți carne procesată, sau să exporți legume și să imporți conserve.
Pe de altă parte, ministrul Agriculturii nu s-a sfiit să evoce informații „pe surse” potrivit cărora Polonia sau Ungaria folosesc subvenți macate ca să ajungă în magazinele din România cu produse la prețuri competitive cu cele ale firmelor românești.
*
Conferința la care a participat ministrul Adrian Oros, precum și intervenția sa au fost transmise live și pot fi urmărite AICI-LINK.
