La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Cronicile
Cronicile

Amânarea adoptării euro. Modelul polonez și implicațiile pentru România

de Marin Pana 6.11.2012

Guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat oficial că anul 2015 nu mai este o țintă pentru trecerea României la moneda euro. De cel puțin doi ani, orice analist economic știa că acest obiectiv nu avea cum să fie atins. Ce se întâmplă de fapt, și cum stau lucrurile cu celelalte surate ale României din fostul bloc comunist care, plasate mai bine decât noi din punct de vedere economic, au aceleași ezitări și încearcă să evite costuri de neplătit pentru economie și societate. Vorbim azi de cazul Poloniei, o țară luată ca exemplu din multe puncte de vedere.

Conform Tratatelor de aderare la Uniunea Europeană, toate statele nou intrate în uniune trebuie să participe la uniunea economică și MONETARĂ de la data la care se produce aderarea, cu o derogare în privința adoptării euro. Cu alte cuvinte, deși nu este stabilită o dată expresă de trecere la moneda unică europeană, România va TREBUI să adopte euro.

Criteriile de la Maastricht, concepute să prevină accesul prea timpuriu la zona euro, au ajuns să fie folosite oarecum pentru a evita adoptarea acesteia și păstrarea monedei naționale. Motivația este că o politica monetară inteligentă la nivel de țară poate să ajute în vremuri dificile, în timp ce o singură strategie la nivelul zonei nu are cum să se potrivească pe calapodul fiecăreia dintre economiile naționale.

Exemplul cel mai bun și cel mai util pentru noi, din perspectiva similarităților existente ca mărime, structură a economiei și regim valutar, precum, și a poziționării pe aceeași traiectorie cu un decalaj de câțiva ani în timp, îl constituie Polonia. Nu există în prezent nici o dată stabilită pentru adoptarea euro, deși criteriile de la Maastricht ar urma să fie îndeplinite până în 2015.

Practic, poziția Poloniei este de a adopta o strategie de aliniere la cerințele din zona euro dar de a aștepta un moment prielnic , în care problemele din zona euro să fie depășite iar beneficiile asociate cu trecerea la euro să fie mai mari decât dezavantajul de a nu mai putea ajusta economia pe calea politicii monetare la nivel național.

Astfel, s-a ajuns în situația în care Polonia este a șasea țară partener comercial al zonei euro, adică este puternic integrată cu lanțurile de producție și servicii din Euroland, dar și-a păstrat capacitatea de a utiliza variația cursului de schimb și controlul masei monetare pentru a evita contagiunea cu problemele apărute în altă parte a Uniunii.

Datele definitive pentru creșterea Produsului Intern Brut arată o majorare a PIB/locuitor de la 18.062 dolari pe locuitor în 2008 la 19.747 dolari pe locuitor în 2010 ( valori calculate la paritatea puterilor de cumpărare standard), ceea ce face din Polonia cel mai performant membru al OECD, organizația care grupează cele mai dezvoltate țări cu economie de piață din lume.

Totuși, odată cu primele semne de criză în Eurozonă, Polonia a abandonat obiectivul de adoptare a euro stabilit pentru anul 2012 și a luat măsuri prin care a ieșit din criteriile de la Maastricht dar au permis evitarea recesiunii, fiind singurul stat din UE ce a reușit această performanță. Supapele au fost inflația de circa 4%, peste ecartul permis față de media euro, și deficitul bugetar care a urcat la peste 7% în 2010, mai mult decât dublu față de cel normativ de 3%.

În esență, motivul principal al neadoptării euro nu ține de criteriile de la Maastricht ci de abandonarea politicii monetare și transferul prerogativelor către Banca Centrală Europeană. Țările membre se află în puncte diferite ale ciclurilor economice iar o sincronzare este improbabilă din cauza condițiilor mult diferite la nivel național.

De pildă, țările aflate în recesiune și care au un șomaj foarte ridicat ar beneficia de pe urma unei politici monetare mai slabe, cu rate ale dobânzilor mai reduse, în timp ce țările care au perspective bune de creștere economică ( precum Polonia) ar beneficia de pe urma unei poltici monetare mai strânse, cu rate mai ridicate ale dobânzilor, care să tempereze presiunile inflaționiste.

România nu are nici gradul de integrare al Poloniei cu UE și nici importanța economiei acestei țări pentru funcționarea zonei euro (Polonia concentrează cam 6% din comerțul exterior al acesteia, față de circa 13% SUA sau China). În schimb, perspectivele noastre de creștere economică, aflate pentru moment sub cele ale Poloniei, au șanse de revenire la un nivel similar pe termen mediu.

Inflația medie anuală a fost adusă la un nivel rezonabil (3,1% valoarea armonizată cu statistica europeană la finele lunii septembrie). Deși cele mai recente creșteri de prețuri vor mai înrăutăți acest indicator, el rămâne aproape de banda permisă și va reveni anul viitor pe traiectoria de deflație vizată. Deficitul fiscal ( aflat în prezent la mai puțin de 1,2% pe execuția cash), va fi redus aproape sigur sub limita de 3%.

Datoria publică este confortabil în zona indicată și creșterea ei s-a plafonat după primul trimestru al acestui an. Dobânda plătită pentru obligațiunile pe termen lung este în scădere și sunt șanse mari de a fi redusă la nivelul cerut. Intrarea României în mecanismul ERM II, care impune o bandă de fluctuație de 15% în jurul unei parități centrale ar putea fi făcută, dacă ar exista voință în acest sens.

De altfel, este nevoie de un stagiu reușit de minim doi ani în ERM II, dar nu există obligativitatea adoptării euro după cei doi ani ( cazul Letoniei și Lituaniei, aflate acolo din 2004 – 2005, ce-i drept prin definirea unui curs fix în raport cu euro, dar și al Danemarcei, care rezistă din 1999 în ERM II dar face uz de clauza de opt-out, derogatorie de obligativitatea adoptării euro).

În treacăt fie spus, vecina noastră de la sud, Bulgaria, nu a luat decizia de intrare în ERM II, deși îndeplinește toate criteriile de la Maastricht (la fel ca Danemarca) și ar putea adopta euro până în 2015, dacă ar dori. Așadar, stabilitatea macroeconomică sintetizată în indicatorii ceruți de adoptarea euro trebuie obținută și menținută chiar și dacă situația din Eurozonă nu recomandă aderarea rapidă.

Revenind la modelul polonez nu avem nici o contradicție între asigurarea cerințelor de adoptare a euro și trecerea efectivă la adoptarea euro. Mai mult, posibilitatea de ieșire temporară din constrângerile unei măsuri practic ireversibile se poate dovedi utilă pentru viteza de reducere a decalajelor față de economiile occidentale, deocamdată mai mare în afara Eurozonei decât în interiorul ei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2012

Un raspuns

  1. Ionut
    7.11.2012, 1:54 pm

    Iata ca tocmai ce s-a dus de-a dura rata inflatiei. 5.2%…

Lăsați un comentariu


Stiri

Debut al programului Rabla pentru electrocasnice

Vladimir Ionescu

Ministerul Mediului a anunțat joi că programul Rabla pentru electrocasnice poate fi accesat începând de vineri, bugetul pentru acest an fiind de 40 de milioane… Mai mult

Stiri

Ritmul înmaticulărilor de vehicule comerciale crește de 3 ori mai repede în România decât media UE

Vladimir Ionescu

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a comunicat astăzi situația înmatriculărilor de vehicule comerciale în Statele Membre ale UE + EFTA în luna Aprilie și… Mai mult

Stiri

Halucinanta alternativă a economiei românești la autostrăzi: Cum arată tabloul vitezei trenurilor de marfă și al întârzierilor, în ultimii 10 ani de UE

Mariana Bechir

Nu mai puțin de 69 de ani au întârziat trenurile de marfă din România în 2018 – ruta feroviară fiind singura alternativă la transportul greu… Mai mult

Stiri

Peste jumătate din firmele de transport mărfuri riscă insolvența – Coface

Adrian N Ionescu

Cu flote îmbătrânite de apetitul pentru achizițiile vehicule „importate de ocazie”, sectorul transporturilor rutiere de mărfuri „rămâne unul vulnerabil, aflat în strânsă legătură cu infrastructura… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: UDMR nu mai susține nicio măsură guvernamentală până la soluționarea situației din Valea Uzului

Razvan Diaconu

Preşdintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat joi că UDMR nu va mai susţine nicio iniţiativă sau măsură a Guvernului. “până la soluţionarea situaţiei cimitirului din… Mai mult

Europa

Audi renunță la modelele sportive în favoarea unor viitoare modele electrice

Victor Bratu

Constructorul german de automobile Audi va scoate din producţie modele sportive TT şi R8 pentru a putea investi 14 miliarde euro în vehicule electrice, a… Mai mult

Stiri

Crește raportarea infecțiilor nosocomiale – subdeclararea rămâne îngrijorătoare

Vladimir Ionescu

Peste 1.000 de infecții intraspitalicești  (IAAM ) au fost raportate în aplicația CaPeSaRo, în primele patru luni ale anului 2019, ceea ce înseamnă că declararea… Mai mult