Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Cronicile

Amânarea adoptării euro. Modelul polonez și implicațiile pentru România

de Marin Pana 6.11.2012

Guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat oficial că anul 2015 nu mai este o țintă pentru trecerea României la moneda euro. De cel puțin doi ani, orice analist economic știa că acest obiectiv nu avea cum să fie atins. Ce se întâmplă de fapt, și cum stau lucrurile cu celelalte surate ale României din fostul bloc comunist care, plasate mai bine decât noi din punct de vedere economic, au aceleași ezitări și încearcă să evite costuri de neplătit pentru economie și societate. Vorbim azi de cazul Poloniei, o țară luată ca exemplu din multe puncte de vedere.

Conform Tratatelor de aderare la Uniunea Europeană, toate statele nou intrate în uniune trebuie să participe la uniunea economică și MONETARĂ de la data la care se produce aderarea, cu o derogare în privința adoptării euro. Cu alte cuvinte, deși nu este stabilită o dată expresă de trecere la moneda unică europeană, România va TREBUI să adopte euro.

Criteriile de la Maastricht, concepute să prevină accesul prea timpuriu la zona euro, au ajuns să fie folosite oarecum pentru a evita adoptarea acesteia și păstrarea monedei naționale. Motivația este că o politica monetară inteligentă la nivel de țară poate să ajute în vremuri dificile, în timp ce o singură strategie la nivelul zonei nu are cum să se potrivească pe calapodul fiecăreia dintre economiile naționale.

Exemplul cel mai bun și cel mai util pentru noi, din perspectiva similarităților existente ca mărime, structură a economiei și regim valutar, precum, și a poziționării pe aceeași traiectorie cu un decalaj de câțiva ani în timp, îl constituie Polonia. Nu există în prezent nici o dată stabilită pentru adoptarea euro, deși criteriile de la Maastricht ar urma să fie îndeplinite până în 2015.

Practic, poziția Poloniei este de a adopta o strategie de aliniere la cerințele din zona euro dar de a aștepta un moment prielnic , în care problemele din zona euro să fie depășite iar beneficiile asociate cu trecerea la euro să fie mai mari decât dezavantajul de a nu mai putea ajusta economia pe calea politicii monetare la nivel național.

Astfel, s-a ajuns în situația în care Polonia este a șasea țară partener comercial al zonei euro, adică este puternic integrată cu lanțurile de producție și servicii din Euroland, dar și-a păstrat capacitatea de a utiliza variația cursului de schimb și controlul masei monetare pentru a evita contagiunea cu problemele apărute în altă parte a Uniunii.

Datele definitive pentru creșterea Produsului Intern Brut arată o majorare a PIB/locuitor de la 18.062 dolari pe locuitor în 2008 la 19.747 dolari pe locuitor în 2010 ( valori calculate la paritatea puterilor de cumpărare standard), ceea ce face din Polonia cel mai performant membru al OECD, organizația care grupează cele mai dezvoltate țări cu economie de piață din lume.

Totuși, odată cu primele semne de criză în Eurozonă, Polonia a abandonat obiectivul de adoptare a euro stabilit pentru anul 2012 și a luat măsuri prin care a ieșit din criteriile de la Maastricht dar au permis evitarea recesiunii, fiind singurul stat din UE ce a reușit această performanță. Supapele au fost inflația de circa 4%, peste ecartul permis față de media euro, și deficitul bugetar care a urcat la peste 7% în 2010, mai mult decât dublu față de cel normativ de 3%.

În esență, motivul principal al neadoptării euro nu ține de criteriile de la Maastricht ci de abandonarea politicii monetare și transferul prerogativelor către Banca Centrală Europeană. Țările membre se află în puncte diferite ale ciclurilor economice iar o sincronzare este improbabilă din cauza condițiilor mult diferite la nivel național.

De pildă, țările aflate în recesiune și care au un șomaj foarte ridicat ar beneficia de pe urma unei politici monetare mai slabe, cu rate ale dobânzilor mai reduse, în timp ce țările care au perspective bune de creștere economică ( precum Polonia) ar beneficia de pe urma unei poltici monetare mai strânse, cu rate mai ridicate ale dobânzilor, care să tempereze presiunile inflaționiste.

România nu are nici gradul de integrare al Poloniei cu UE și nici importanța economiei acestei țări pentru funcționarea zonei euro (Polonia concentrează cam 6% din comerțul exterior al acesteia, față de circa 13% SUA sau China). În schimb, perspectivele noastre de creștere economică, aflate pentru moment sub cele ale Poloniei, au șanse de revenire la un nivel similar pe termen mediu.

Inflația medie anuală a fost adusă la un nivel rezonabil (3,1% valoarea armonizată cu statistica europeană la finele lunii septembrie). Deși cele mai recente creșteri de prețuri vor mai înrăutăți acest indicator, el rămâne aproape de banda permisă și va reveni anul viitor pe traiectoria de deflație vizată. Deficitul fiscal ( aflat în prezent la mai puțin de 1,2% pe execuția cash), va fi redus aproape sigur sub limita de 3%.

Datoria publică este confortabil în zona indicată și creșterea ei s-a plafonat după primul trimestru al acestui an. Dobânda plătită pentru obligațiunile pe termen lung este în scădere și sunt șanse mari de a fi redusă la nivelul cerut. Intrarea României în mecanismul ERM II, care impune o bandă de fluctuație de 15% în jurul unei parități centrale ar putea fi făcută, dacă ar exista voință în acest sens.

De altfel, este nevoie de un stagiu reușit de minim doi ani în ERM II, dar nu există obligativitatea adoptării euro după cei doi ani ( cazul Letoniei și Lituaniei, aflate acolo din 2004 – 2005, ce-i drept prin definirea unui curs fix în raport cu euro, dar și al Danemarcei, care rezistă din 1999 în ERM II dar face uz de clauza de opt-out, derogatorie de obligativitatea adoptării euro).

În treacăt fie spus, vecina noastră de la sud, Bulgaria, nu a luat decizia de intrare în ERM II, deși îndeplinește toate criteriile de la Maastricht (la fel ca Danemarca) și ar putea adopta euro până în 2015, dacă ar dori. Așadar, stabilitatea macroeconomică sintetizată în indicatorii ceruți de adoptarea euro trebuie obținută și menținută chiar și dacă situația din Eurozonă nu recomandă aderarea rapidă.

Revenind la modelul polonez nu avem nici o contradicție între asigurarea cerințelor de adoptare a euro și trecerea efectivă la adoptarea euro. Mai mult, posibilitatea de ieșire temporară din constrângerile unei măsuri practic ireversibile se poate dovedi utilă pentru viteza de reducere a decalajelor față de economiile occidentale, deocamdată mai mare în afara Eurozonei decât în interiorul ei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2012

Un raspuns

  1. Ionut
    7.11.2012, 1:54 pm

    Iata ca tocmai ce s-a dus de-a dura rata inflatiei. 5.2%…

Lăsați un comentariu


Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult

Europa

UE nu acceptă refacerea G8 cu Rusia înainte de rezolvarea conflictului ruso-ucrainean

Iulian Soare

Uniunea Europeană se opune invitării necondiționate a Rusiei de a se alătura, din nou, statelor membre G7, a precizat joi un înalt oficial european citat… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, trimis din nou în judecată pentru taxa de protecție ce ar fi fost primită de la Radu Nemeș

Vladimir Ionescu

DNA i-a trimis joi în judecată pe Sorin Blejnar și pe soția acestuia, într-un dosar în care cei doi și câțiva subordonați ai fostului șef… Mai mult

Europa

Kristalina Georgieva va deveni directorul general al FMI, criteriul limitei de vârstă va fi eliminat

Adrian N Ionescu

Fondul Monetar Internaţional este pe cale să elimine ultimul obstacol care stătea în calea nominalizării candidatului european, Kristalina Georgieva (foto), pentru postul de director general.… Mai mult

Stiri

De ce vrea Donald Trump să cumpere Groenlanda – o tranzacție evaluată, teoretic, la 1,1 triloane dolari

Iulian Soare

Ideea ca Administrația americană să cumpere Groenlanda a fost intens discutată în Biroul Oval al Casei Albe – o demonstrează reacțiile președintelui Trump la informațiile… Mai mult

Stiri

Brazilia / Numărul incendiilor din pădurea amazoniană a crescut cu 83%, față de 2018. În iulie au dispărut 2250 km pătrați de pădure tropicală

Iulian Soare

Numărul incendiilor de pădure în Brazilia a crescut cu 83% față de anul trecut, până la 72.000 incendii. Specialiștii spun că defrișările şi seceta sunt… Mai mult

Europa

Angela Merkel către Boris Johnson: Dacă în 30 de zile prezentați alternativa pentru backstop, poate mai discutăm

Iulian Soare

Angela Merkel i-a spus miercuri lui Boris Johnson că ”există posibilitatea”  rezolvării problemei graniței irlandeze astfel încât să fie evitat un Brexit fără acord, însă… Mai mult