Datele oficiale publicate pentru valoarea PIB realizată și prognozată, corelate cu valoarea medie a punctului de pensie pe parcursul unui an calendaristic, arată consecințele paradoxale ale aplicării de la 1 septembrie 2020 a legii care prevede majorarea cu 40% a sumelor plătite către beneficiarii sistemului de asigurări sociale.
Adevărul este că, în pofida retoricii publice și a aparentei preocupări pentru nivelul de trai al persoanelor retrase din activitate (de fapt în proporție de doar 40% cu vârsta legală și stagiul integral de cotizare), majorarea pensiilor pe parcursul celor trei ani în care decizia a aparținut foștilor guvernanți s-a situat SUB creșterea PIB.
1: Cum și cu cât au rămas în urmă pensiile față de PIB
Mai exact, în 2017 și 2018 raportul a fost defavorabil, ceea ce a pare a fi trecut complet neobservat, iar de-abia în 2019 a trecut marginal în teritoriul pozitiv.
Cumulat pe intervalul 2016 – 2019, creșterea pensiilor a fost de 32,6%, adică mai mică decât avansul PIB, exprimat tot în termeni nominali pentru a compara mere cu mere, de 36,0%.
Culmea este că, în acest interval de timp, am stat la limita deficitului de 3% din PIB permis prin criteriile de la Maastricht, deficit trimis spre -4,4% din PIB pe finalul anului trecut.
2: Cu cât ar urma pensiile să o ia înainte față de PIB? Și, mai ales, cum?
În context, ce s-au gândit TOȚI politicienii români ? Să voteze majorarea aceluiași punct de pensie care a crescut cu circa 10% timp de trei ani cu aproximativ 24%, atât pe 2020 cât și 2021.
Calcul elementar până și pentru un elev de gimmaziu, pentru că presupune doar știința de a efectua medii ponderate. Ori, pentru bugetul anual și rezultatul de deficit contează media anuală a plăților pentru pensii, nu valorile de moment. Din care rezultă sec cum vom da noi o majorare de 53,7% dintr-un PIB crescut (să zicem că va ieși conform prognozei) cu doar 17%.
Păi, dacă pensiile au crescut sub PIB și tot nu am reușit să ne încadrăm în limita de 3%, ce credeți că ar urma să se întâmple dacă vom crește REPETAT sumele acordate pentru mai bine de cinci milioane de cetățeni într-un ritm de trei ori mai mare decât avansul PIB ? Avans al PIB, după cum ne spun cele mai recente cifrele oficiale, situat pe o traiectorie de scădere sistematică, de la +12,1% în 2017 spre +7,8% în 2021.
Și, în definitiv, dacă ar fi așa de posibil să se întâmple asta, de ce nu s-au majorat pensiile cu câte 24% pe an în 2017, 2018 sau 2019, când avansul PIB a fost mai mare decât cel care va urma ?
4 răspunsuri
Înainte de 1989 pensiile erau de 75%-95% din salariu. După 1990 și acum sunt 45% din salariu, deci sunt la jumătate. De ce am mai făcut „revoluție”?
???
Pensia medie in 1989 – 1.420 lei
Salariul mediu net in 1989 – 3.063 lei
Raport pensie/salariu – 46,4%
Sursa: Breviarul Statistic al Romaniei, INS, 1991
Nu sunt partizan politic
Deficitul fost lasat, deliberat si miseleste, sa depaseasca limitile stabilite la Maastricht, de un nou guvern care a vrut sa arate ce prapad a facut guvernul anterior, fara sa masoare consecintele acestei decizii.
Bursucul arunca bomba, elefantul isi rupe trompa!