Un număr de 18 persoane, suspectate de trafic de migranți, au fost audiate marți, în cadrul unei operațiuni româno-germane desfășurate de o Echipă comună de anchetă JIT(Joint Investigation Team) a DIICOT şi Departamentului de Procuratură Publică Traunstein din Germania.
Ancheta a fost organizată la nivelul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), cu suport financiar și logistic asigurat de aceasta.
Persoanele duse marți la audieri făceau dintr-o rețea
Persoanele duse marți la audieri făceau dintr-o rețea ce a derulat continuu, din iulie, activitatea de trafic de migranţi și au reuși să strângă în aceste mai puțin de trei luni 500.000 de euro, de la migranții cărora le promiteau să-i ducă în statele occidentale din UE.
Suspecții le promiteau migranților că vor ajunge în Spațiul Schengen, în schimbul unor sume cuprinse între 500 și 1.500 de euro, de persoană.
„Începând cu luna iulie până în 30 septembrie, au fost identificați 27 de membri ai grupării infracționale, dintre care doi cetățeni iranieni, patru cetățeni români și 21 de cetățeni afgani, care ar fi avut drept scop înlesnirea trecerii ilegale a unor migranți de origine afgană”, a comunicat Poliția Română.
Traficanții preluau migranții de la granița cu Serbia și îi duceau la Timișoara. Acolo îi cazau în mai multe apartamente închiriate, până când găseau momentul potrivit pentru a-i trece granița.
Călăuzele îi duceau pe imigranți în parcările pentru TIR-uri din județele Timiș, Arad și Hunedoara. Oamenii se ascundeau în camioane, fără ca șoferii să știe.
Începând cu luna iulie, până la 30 septembrie, 24 de suspecţi (doi cetăţeni iranieni, patru cetăţeni români şi 18 cetăţeni afgani) au pus bazele unui grup infracţional organizat pentru a înlesni trecerea ilegală a frontierei a unor de migranţi de origine afgană şi pakistaneză, arată un comunicat al DIICOT Timişoara.
Grupurile de migranţi, formate în general din 4-16 persoane, erau preluate din zona frontierei României cu Serbia, urcate în taximetre şi transportate ulterior în Timişoara, unde migranţii fie erau cazaţi în apartamente închiriate, fie erau debarcaţi în apropierea unor centre comerciale din Timişoara pentru a se adăposti, în funcţie de suma pe care o achitau către organizatori, respectiv între 500 şi 1.500 euro de persoană, pentru operaţiunile desfăşurate strict pe teritoriul judeţelor Timişoara, Arad şi Hunedoara.
Migranţii care reuşeau să achite preţul cerut erau transportaţi de către cetăţenii români, în maximum trei zile de la cazare, într-una din parcările de TIR din Ilia, Chizătău, Şustra, Giarmata, Şagu, M11, Pecica sau Lugoj, toate situate pe Autostrada A1 Deva-Nădlac. Apoi, organizatorii se ocupau de identificarea TIR-urilor nesigilate, pe care le deschideau pentru a verifica tipul de marfă şi destinaţia (prin scanarea codului QR de pe colete), stabilind astfel dacă respectivul TIR putea fi încărcat cu migranţi, în funcţie de destinaţia acestuia.
Activitatea infracţională a fost structurată pe trei paliere, potrivit DIICOT Timişoara:
- Segmentul de finanţare era asigurat de către liderii grupării care aveau rolul de a încasa sumele de bani provenite de la organizatorii grupurilor de migranţi care acţionează pe filiera Turcia-Serbia, sumele fiind folosite pentru organizarea reţelei pe teritoriul României. Ei se deplasau de la Bucureşti la Timişoara, achitând cheltuielile ocazionate de traficul de migranţi, sumele datorate organizatorilor afgani (liderii de grup ai parcărilor) care efectuau activităţile de transfer şi introducere în tiruri. La rândul lor, organizatorii afgani ai parcărilor, achitau contravaloarea serviciilor de transport către şoferii de taxi.
- Un alt segmentul de organizare a activităţilor infracţionale în parcări era asigurat de câte patru cetăţeni afgani pentru fiecare parcare, care acţionau doar în parcarea alocată.
- Cel de-al treilea segment viza transportul intern care era asigurat de către cetăţeni români, şoferi de taxi.
