Grecia a stopat marți procesul de deportare al migranților în Turcia la doar o zi după ce primele nave au trimis înapoi, peste Marea Egee, 202 persoane în cadrul controversatului acord UE-Turcia de închidere a rutei migrației spre Europa.
Procedura a fost stopată din cauză că, inițial, s-a știut că nici unul dintre cei 202 migranți trimiși luni în localitatea turcă Dikili din insulele Lesbos și Chios nu au solicitat azil. Ulterior, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați a anunțat că 13 dintre cei 202 solicitaseră verbal azil dar nu fuseseră înregistrați oficial în Grecia.
”Noi am avertizat că acordul se pune în aplicare înainte ca Grecia sau Turcia să fie pregătite”, a afirmat pentru BBC purtătorul de cuvânt al ONU, Boris Cheshirkov, care a precizat că ONU se va asigura că cei 13, printre care se numără și cetățeni afghani, vor fi înregistrați ca aplicanți de azil în Turcia.
Mai multe sute de persoane așteaptă să fie îmbarcate spre sfârșitul săptămânii către aceeași destinație, însă migranții ajung în continuare în Grecia într-un număr care depășește capacitatea de returnare. Potrivit BBC, peste 220 de oameni au sosit în insulele grecești în prima zi a săptămânii, anunță BBC, care citează surse ONU, care afirmă că solicitările crescute de azil depuse au drept consecință reducerea numărului celor eligibili pentru deportare.
Condițiile oferite refugiaților
O altă publicație britanică, The Independent, publică miercuri informații care confirmă îngrijorările exprimate de organizații umanitare în legătură cu validitatea sintagmei ”țară sigură”, atribuită Turciei prin acordul încheiat cu UE.
Potrivit The Independent, în Turcia se găsesc, potrivit statisticii oficiale, 2,5 milioane de refugiați sirieni. Capacitatea de cazare a acestora în campusurile organizate pentru refugiați este de numai 200.000.
Imagini ale adăpostului în care au fost trimiși primii refugiați sosiți din Grecia sunt publicate de The Independent, care descrie condițiile oferite drept improprii.
Imagini surprinse în ultimii 3 ani în Turcia arată multe persoane care au fugit din calea războiului civil din Siria trăind în Turcia în clădiri părăsite în ruină sau pe străzile marilor orașe Ankara sau Istambul.
În afara condițiilor inumane oferite, The Independent amintește de acuzațiile aduse regimului Erdogan, despre care se presupune că ar deporta ilegal în Siria mii de refugiați fără a lua în considerare solicitările de azil.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a mai acuzat Turcia că, în ultimele 4 luni, a mușamalizat moartea a 16 solicitanți de azil care ar fi fost împușcați de Poliție sau de Armată.
Cei care reușesc să rămână în Turcia nu au nici un fel de perspectivă din cauză că legislația actuală nu acordă statutul de refugiat cetățenilor din state non-europene- o cale spre posibile încălcări ale drepturilor omului.
Turcia blochează înregistrarea oficială a refugiaților în regiunile de sud, ceea ce face ca aceștia să nu poată avea acces la facilități de bază sau suport umanitar. The Independent estimează că 80% dintre copii sirieni ajunși în Turcia nu merg la școală.
În ciuda situației din teren, în ciuda avertismentelor lansate de organizațiile umanitare, Turcia a fost declarată ”țară sigură” pentru refugiați de către Uniunea Europeană. În schimbul primirii de refugiați din Grecia, UE a promis regimului Erdogan aproximativ 6 miliarde de euro și dreptul la liberă circulație în Spațiul Schengen pentru cetățenii turci.
The Independent a stat de vorbă cu Gerry Simpson, de la Human Rights Watch, care afirmă că ziua de luni, cînd a avut loc primul transfer din Grecia în Turcia al refugiaților sirieni, reprezintă ”o zi rușinoasă în istoria comunității europene” din cauză că ”Europa își încalcă propriile reguli atunci când trimite oameni care au nevoie de protecție în țări nesigure”.
