Acordul de asociere semnat vineri la Bruxelles între Uniunea Europeană și Republica Moldova reprezintă o formă mai strânsă de cooperare politică şi economică decât a avut Moldova până acum şi este un instrument creat pentru ţările din Parteneriatul Estic, aflate în antecamera aderării şi a căpătării statutului de ţară candidată la aderarea la UE.
Analiştii estimau la vremea introducerii acestui nou intrument că este cea mai strânsă formă de cooperare pe care UE le-o poate oferi fostelor republici sovietice, ale căror şanse de a deveni ţări candidate erau minime şi sunt reduse, din cauza unor probleme interne – precum conflictul transnitrean pentru Republica Moldova – sau din cauza lipsei dorinţei UE a de deveni confrontaţională cu Rusia.
Acordul de asociere se aplică întregului teritoriul al Republicii Moldova, au subliniat adesea oficialii comunitari, ultimul dintre ei fiind preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, care s-a aflat de curând la Chişinău.
Prin urmare, și mediul de afaceri transnistrean şi cetăţenii care trăiesc dincolo de Nistru pot beneficia de avantajele aduse de cooperarea mai strânsă cu UE. Este o politică pe care oficialii comunitari o urmăresc de mai mult timp: temperarea spiritului secesionist din Transnistria prin avantajele pe care le oferă apartenenţa la comunitatea europeană, occidentală.
Creşterea nivelului de viaţă din Moldova, posibilitatea cetăţenilor moldoveni de a putea călători fără vize în UE – obţinută în urmă cu două luni – sunt văzute ca avantaje de care şi transnistrenii, ca cetăţeni ai Republicii Moldova, ar putea şi ar vrea să beneficieze.
DCFTA : 350 de legi de adoptat pentru accesul la o piaţă de 500 de milioane de consumatori
O parte importantă a acestui acord este acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (Deep and Comprehensiv Free Trade Area – DCFTA), care implică adoptarea legislaţiei comunitare în domeniul comerţului, al protecţiei consumatorilor şi al reglementărilor privind mediul. Moldova va avea de adoptat în jur de 350 de legi europene în următorii 10 ani.
Pe de altă parte, ţara vecină va avea acces la piaţa internă a UE de 500 de milioane de consumatori, cu o economie combinată în valoare de 12.900 de miliarde de euro.
Prin comparaţie, uniunea vamală având ca pilon Federaţia Rusă are doar 170 de milioane de consumatori şi o economie în valoare de 1.400 de miliarde de euro.
Rusia a repetat adesea că Moldova îşi riscă relaţiile comerciale cu pieţele CSI dacă va semna acordul cu UE. „Moldova nu poate combina două sisteme de reglementare diferite: cel al CSI şi cel al UE”, a spus adjunctul ministrului rus al Economiei, Alexei Likacev.
Numai că premierul Iurie Leancă, exprimând dorinţa de a se afla în aceleaşi raporturi comerciale şi cu CSI, a argumentat că ambele se bazează pe principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi nu sunt incompatibile.
Oricum, Moldova a fost afectată de mai bine de o jumătate de an de restricţii impuse vinurilor moldoveneşti, interzise la import în Federaţia Rusă. A fost o măsură luată de Moscova în septembrie anul trecut, înainte de summit-ul de la Vilnius.
Autorităţile ruse au pretins că vinul moldovenesc ar fi contaminat şi nu poate fi consumat pe piaţa rusă. Câteva luni mai târziu, UE şi-a deschis piaţa pentru acelaşi produs, eliminând cotele de export, pentru a contracara efectele deciziei ruse.
Beneficiile concrete ale Acordului
Potrivit unui studiu independent european, semnarea DCFTA ar aduce Republicii Moldova o creştere a exporturilor cu 16%, o creştere a importurilor cu 8% şi un plus anual la PIB de 5,4%. Concret, printre beneficii s-ar număra:
- eliminarea tarifelor de import – imediat, pe piaţa europeană, gradual, pe piaţa moldovenească, pentru a proteja sectoare economice care trebuie să facă tranziţia la standardele UE
- eliminarea tarifelor de export – Moldova va avea astfel acces total la piaţa UE
- accesul pe piaţa serviciilor din UE pentru furnizorii de servicii moldoveni
- cetăţenii moldoveni îşi vor putea deschide afaceri sau gfiliale direct, pe tot teritoriul UE
- companiile moldoveneşti vor avea acces la pieţele achiziţiilor publice din statele membre
- accesul la produse de mai bună calitate, la preţuri mai mici
- oportunităţi de afaceri multiple
- atragerea de investitori străini
Acces la noi forme de asistenţă financiară
Asistenţa financiară acordată de UE Republicii Moldova s-a ridicat în perioada 2007-2013 la mai mult de 560 de milioane de euro, iar în următorulo exerciţiu bugetar va fi mai mare.
În 2014, Chişinăul va primi 131 de milioane de euro, dintre care 30 de milioane sunt alocate ajutării guvernului şi companiilor să se pregătească pentru DCFTA şi să uşureze integrarea Moldovei în piaţa europeană.
Au fost semnate de curând acorduri de asistenţă pentru implementarea liberalizării vizelor, reformarea sectorului energetic şi susţinerea zonelor rurale.
Odată cu semnarea DCFTA, există o facilitate a Comisiei europene cu BEI şi BERD, facilitatea DCFTA. Prin această facilitate se alocă granturi în valoare totală de 150 de milioane de euro.
Iar un miliard de euro poate fi accesat prin credite pentru modernizarea IMM-urilor în ţările care au semnat DCFTA. depinde de autorităţile şi mediul de business moldoveneşti să atragă o cât mai mare parte dintre aceşti bani.
Mobilitatea cetăţenilor
În urmă cu două luni, Uniunea Europeană a liberalizat regimul de vize pentru moldoveni. Astfel, ei pot călători fără viză în orice ţară din Uniunea europeană. este singurul stat din Parteneriatul Estic şi, de altfel, din vecinătatea estică a UE.
Mai mult, având zona aviatică comună, adică o piaţă comună a serviciilor aeriene, va însemna preţuri mai mici pentru transportul aerian, în beneficiul oamenilor de afaceri, dar şi al turiştilor moldoveni.
Reformarea Moldovei şi respectarea standardelor democratice
Moldova trebuie să aplice şi să adopte standardele europene în materie de democraţie. Reforma justiţiei, independenţa sistemului judiciar, guvernanţă transparentă, reglementatori ai sectoarelor economice independenţi politic sunt aspecte asupra cărora Chişinăul s-a angajat să lucreze.
