Miniștrii de finanțe ai UE au ajuns miercuri la un acord pentru a revizui regulile de cheltuieli ale blocului, care le va oferi țărilor mai mult timp să își gestioneze deficitele bugetare. După săptămâni de negocieri grele, scrie Politico, guvernele au fost în cele din urmă de acord cu cadrul reformat, care va stabili un ritm mai lejer de reducere a datoriilor și a deficitului decât a fost cazul anterior.
„Regulile sunt mai realiste”, a declarat reporterilor miercuri seara Nadia Calviño, ministrul de finanțe al Spaniei, stat care deține președinția rotativă a UE. „Ele răspund la realitatea post-pandemie și încorporează, de asemenea, lecțiile învățate din marea criză financiară.”
Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri virtuale și a urmat unei cine între miniștrii de finanțe francez și german la Paris, marți seara.
Așa-numitul Pact de Stabilitate și Creștere (SGP) a fost suspendat la începutul pandemiei de COVID-19 pentru a permite guvernelor să mărească cheltuielile în urma celei mai grave recesiuni de după al Doilea Război Mondial. Comisia Europeană a propus modificarea vechilor reguli din cauza temerilor că acestea sunt depășite, inflexibile și abia aplicabile.
Noul format este conceput pentru a oferi reduceri graduale și adaptate a cheltuielilor țărilor care depășesc pragul UE de 3% deficit/PIB și 60% datorie/PIB.
Țările în procedură de deficit excesiv vor putea deduce ratele dobânzilor din ajustarea fiscală
Mai multe țări din zona euro, inclusiv Franța și Italia, au deficite peste pragul de 3%. Se așteaptă ca Comisia să ia măsuri împotriva acestor țări prin intermediul mecanismului său de sancțiuni – cunoscut sub numele de procedura de deficit excesiv (PDE) – în primăvara anului 2024.
Textul convenit propune extinderea termenului limită pentru țările care se confruntă cu o procedură de deficit excesiv în cazul în care economia UE se află într-o criză dificilă. Este prevăzută o fază de tranziție de trei ani în care va fi obligatorie o ajustare fiscală mai mică din partea acestora.
Pe termen scurt, capitalele UE au convenit să deducă ratele dobânzilor din ajustarea fiscală necesară țărilor în cadrul unui PDE. Aceste reguli mai laxe se vor aplica în perioada 2025-2027 și sunt concepute pentru a atenua efectele pentru țările care se așteaptă să depășească pragul deficitului UE în următorii ani.
Deficit recomandat: 1,5% din PIB
Într-o victorie esențială pentru Berlin, acordul cere și capitalelor UE să-și mențină deficitele anuale la aproximativ 1,5% din PIB. Acest așa-numit „tampon fiscal” este conceput pentru a oferi țărilor spațiu de manevră pentru a crește cheltuielile în situația unei crize neprevăzute, cu recomandarea de a nu depăși pragul de deficit de 3%.
Miniștrii de finanțe au convenit că țările cu o proporție a datoriei/PIB de peste 90% ar trebui să reducă raportul cu o medie anuală de 1% într-un interval de timp de patru sau cinci ani care poate fi extins la șapte. În schimb, o rată mai mică de ajustare de 0,5 la sută s-ar aplica țărilor cu o rată a datoriei între 60 și 90 la sută.
Plan de cheltuieli bugetare avizat de Comisie
La începutul fiecărui ciclu bugetar, Comisia va stabili un program de cheltuieli pentru fiecare țară membră, pentru a se asigura că acestea îndeplinesc obiectivele UE la sfârșitul perioadei respective.
Acest plan este adaptat fiecărui stat și se bazează pe factori structurali, cum ar fi estimările de creștere pe termen lung și schimbările demografice așteptate.
Acordul de miercuri deschide calea pentru începerea negocierilor dintre țările membre și Parlamentul European la începutul anului 2024.
***
