Uniunea Europeană a depășit miercuri ani de blocaj politic, ajungând de acord care va schimba semnificativ modul în care blocul procesează migranții, îi mută în țările UE și îi îndepărtează pe cei care nu au drept de azil.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat acordul pe care l-a descris a fi unul ”istoric”. Negociatorii din Parlament, Consiliu și Comisie au lucrat toată noaptea de marți spre miercuri pentru a conveni asupra revizuirii procedurilor de azil ale UE.
Acordul apare după ani de încercări eșuate, cu reglementări care urmăresc să echilibreze preocupările atât ale țărilor de graniță, care doresc ajutor în gestionarea solicitanților de azil, cât și ale țărilor din interior, care susțin că prea mulți migranți dintre cei care sosesc într-o țară din UE trec nestingheriți în alte state membre.
Statele care nu doresc migranți plătesc
Conform acordului, care este preliminar și mai trebuie ratificat oficial de către Parlamentul European și Consiliu, țările din ”prima linie” din Europa de Sud vor institui o procedură de azil mai strictă la granițele lor ce coincid cu granițele UE și vor fi îndreptățite să îi îndepărteze pe solicitanții de azil respinși.
Reforma păstrează regula actuală conform căreia prima țară în care un solicitant de azil intră în UE este responsabilă pentru cazul său, cu câteva modificări.
Țărilor din interiorul Uniunii li se va oferi posibilitatea să aleagă: fie acceptă un anumit număr de migranți, fie plătesc contribuții într-un fond comun al UE.
Un punct controversat în discuții a fost cel privind relocarea declanșată de reîntregirea familiei. Potrivit ultimelor negocieri, miniștrii UE nu vor să recunoască frații ca beneficiari ai reîntregirii familiei.
Managementul migrației – trei scenarii de criză
Un alt dosar aflat pe masă este regulamentul de management al crizelor, care ar declanșa un mecanism ce pune în aplicare un set de reguli atunci când Europa se confruntă cu o situație de „criză”.
Până acum, sunt avute în vedere trei scenarii:
- o criză declanșată de un „aflux masiv” de persoane care sosesc la granițele UE;
- o situație de „forță majoră” generată de sosirea masivă din cauza războaielor, a climei sau a oricărei alte urgențe umanitare
- „instrumentalizarea migrației” – în cazul în care un stat sau un actor nestatal facilitează trecerea migranților spre UE
Comisia Europeană, dar în special statele membre ale UE, vor avea puteri importante de luare a deciziilor în guvernarea gestionării crizei, în special cu privire la momentul în care să declanșeze oficial „criza”.
Durata crizei ar urma să fie limitată la maximum 12 luni, iar statele membre vor avea puteri discreționare cu privire la modul de a contribui la ajutarea țărilor care se confruntă cu criza pe teritoriul lor.
În situație de criză se vor aplica proceduri de urgență la frontieră. Organizațiile societății civile spun că procedurile de urgență vor fi în detrimentul solicitanților de azil, deoarece garanțiile pentru persoanele care caută protecție vor fi reduse.
Contextul: decembrie 2023- un milion de refugiați sosiți la granițele UE
Acordul apare cu 6 luni înaintea alegerilor europarlamentare și într-un moment în care crește numărul celor care caută refugiu în Europa.
Agenția de frontieră a UE, Frontex, a anunțat că în decembrie, până acum, au fost mai multe sosiri fără acte în bloc decât în orice lună decembrie din 2015 încoace: peste un milion de migranți și refugiați au sosit la granițele UE, mulți fugind de războaiele din Siria, Irak și Afganistan.
În 2022, aproape un milion de persoane au solicitat azil în Europa.
În timp ce oficialii UE au celebrat acordul – propus pentru prima dată de Comisie în 2020 – organizațiile pentru drepturile omului au avertizat că legislația propusă nu va face altceva decât să crească suferințele celor care fug din calea războaielor.
***
