Deficitul comercial al României pe luna septembrie 2021 a fost de -2,13 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Pe trendul început la finele T1, singurul excedent sectorial pe care îl mai aveam, la mașini și echipamente pentru transport, a dispărut complet iar rezultatul cumulat de la începutul anului a accelerat îngrijorător în domeniul negativ (-510,4 milioane euro, de la -57,1 milioane euro în luna anterioară).
În timp ce suma exporturilor lunare a fost în septembrie de 6,35 miliarde euro, importurile au însumat aproape 8,5 miliarde euro. Pe primele nouă luni, livrările la extern au însumat circa 54,53 miliarde euro iar intrările 71,27 miliarde euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate în primele 9 luni ale anului a coborât la cea mai redusă valoare din ultimii zece ani, respectiv 79,7%.
Diferența dintre importuri și exporturi s-a majorat după primele nouă luni ale anului curent până la 16,74 miliarde euro sau 7% din PIB prognozat pentru anul în curs. În contextul în care atât exporturile cât și importurile au fost în creștere semnificativă sezonieră (după concediile de vară), avansul livrărilor către străinătate a fost mult mai mic decât al intrărilor de mărfuri (+4,6% față de +11,4%).
Dat fiind efectul de bază net defavorabil dat de performanțele relative slabe obținute în anul precedent, deficitul cumulate la 9 luni s-a majorat cu circa 28% (fusese „doar” ceva mai mare de 13 miliarde euro în septembrie 2020). Deja, am avea nevoie de un ritm de creștere a exporturilor MULT MAI MARE decât cel al importurilor pentru a opri majorarea deficitul commercial pe care ne-am obișnuit să-l consemnăm.
Seria statistică arată tendința deficitului comercial lunar de a se stabiliza pentru o lună „normală” peste cota de 2 miliarde euro, depășită la finele T1 2021. Pe acest trend ne îndreptăm (fapt confirmat de prognoza oficială în vigoare) spre un minus anual de aproape 10% din PIB în schimburile externe de mărfuri, de unde și o presiune semnificativă pe cursul de schimb.
De reținut, contrar excedentelor comerciale consemnate de statele Europei Centrale la care ne raportăm (Polonia, Cehia și Ungaria),România continua să aibă un deficit comercial major. În bună parte (cam două cincimi) provenit chiar din aceste state care ne concurează pe propria noastră piață de desfacere, ceea ce ridică semne de întrebare din perspectiva competitivității și sustenabilității creșterii economice.
Fostul excedent, la mașini și echipamente de transport, a trecut cu o jumătate de miliard de euro pe minus
Schimburile cu țările din UE pe primele trei trimestre din 2021 au fost de 39,66 miliarde euro la export și 51,94 miliarde euro la import (72,7% din total la exporturi şi 72,9% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 11,16 miliarde euro și importuri de 14,95 miliarde euro (27,1% la export și, respectiv, 27,2% la import).
Au rezultat solduri negative de 12,27 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi 4,47 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. Repartizarea în deficit a comerţului pe cele două mari destinații a fost ceva mai accentuată pe partea extracomunitară față de ponderea schimburilor de mărfuri, cu observația unei evoluții în scădere de un punct procentual în septembrie.
Segmentul de mașini și echipamente de transport și-a accentuat trendul negativ început în aprilie (mai mult de -450 milioane euro în septembrie !) iar excedentul sectorial strategic pe care îl aveam amenință să dispară definitiv. Contribuția acestui segment al exporturilor românești la diminuarea deficitului a evoluat rapid în jos, de la +5% la finele T1, spre -2% după primele nouă luni din 2021.
La categoria care include diverse alte mărfuri manufacturate, se păstrează rezultatele slabe. Cu un minus de peste 4,7 miliarde euro, gradul de acoperire a rămas la o valoare îngrijorătoare (78%) iar ponderea în deficit s-a situat la circa 28%. Mai mult, am urcat puternic pe plus la materii prime și materiale (încă 200 milioane euro pe septembrie), ceea ce indică o incapacitate în creștere de a prelucra materii prime în țară.
Deficitul pe zona de produse alimentare s-a stabilizat undeva la peste un miliard și jumătate eurodupă primele nouă luni ale anului. De remarcat evoluția foarte rar pozitivă (+22 milioane euro) pe septembrie, în timp ce gradul de acoperire sectorial a importurilor prin exporturile efectuate a urcat după T3 la 73%, de la 63% în prima jumătate a anului.
Creșterea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului și reluarea deplasărilor în perioada de acalmie a pandemiei, pe fondul capacităților de producție insuficiente, au contribuit la accentuarea puternică a deficitului la combustibili și lubrifianți, care a depășit 3 miliarde euro (circa jumătate de miliard de euro doar în luna septembrie).
Cea mai importantă sursă a deficitului comercial al României a continuat să o reprezinte soldul negativ al schimburilor de produse chimice, ajuns deja la 7,7 miliarde de euro sau 46% din total. Raportul dezastruos (27%) între exporturi și importuri ( care au trecut deja de 10,5 miliarde euro în acest an) este consecința directă a reducerii masive a capacității de producție din chimie.
