Accidentul de la Siutghiol, din perspectivă guvernamentală: când procedurile nu pot suplini acțiunea simplă și eficientă

Accidentul aviatic produs luni în judeţul Constanţa, acolo unde 4 oameni au murit în urma prăbuşirii în lacul Siutghiol a unui elicopter SMURD, demonstrează că autorităţile se întrec în declarații potrivit cărora au respectat protocolul și procedurile de intervenție în cazul situațiilor de urgență, în schimb ”sistemul” nu poate suplini inițiativa umană simplă și eficientă. Cel puțin așa arată șirul de acțiuni ale autorităților din momentul telefonului la 112 și până la intervenția propriu-zisă:

toată lumea ajunsese în timp util pe malul lacului, mai puțin barca de salvare.

Oficial, reacţia autorităţilor a fost promptă – prima ambulanţă a ajuns la faţa locului la 15 minute de la producerea accidentului, urmată la scurt timp de altele, dar salvatorii nu aveau capacitatea să ajungă în mijlocul lacului.
Şalupa de intervenţii de pe lacul Siutghiol, care funcţionează în scripte pe perioada sezonului estival – după cum a afirmat secretarul de stat Raed Arafat – ieşise din structura de alertă, deci nimeni nu a cerut oficial participarea la operaţiunile de salvare. Pilotul ei a ajuns la faţa locului (prea târziu) din proprie iniţiativă, după ce a auzit din alte surse despre accident.

O precizare – în şedinţa de guvern din 3 decembrie a fost actualizat Ordinul privind organizarea şi funcţionarea Comitetului pentru situaţii de urgenţă de la Ministerul Transporturilor. Coincidenţă: documentul avea să fie publicat în Monitorul Oficial din ziua producerii accidentului de elicopter- 15 decembrie – la aproape un an de la un alt eveniment nefericit care a și determinat guvernul să actualizeze procedurile (accidentul de avion din Apuseni).

Cum au reacţionat oficialii

De remarcat cum au reacţionat oficialii în respectiva zi: ministrul de Interne, Gabriel Oprea, care nu are nicio competenţă în gestionarea situaţiilor de acest gen, a plecat intempestiv la faţa locului să “coordoneze din teren” acţiunile de salvare. Asta în vreme ce actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, a afirmat marţi, la Parlament: autorităţile au acţionat foarte bine, din nefericire nu se putea face mai mult.

Plecând de la premisa că ministrul Rus are dreptate, să revedem faptele, aşa cum au fost prezentate, marţi, de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog:

• Elicopterul a decolat de pe Aeroportul Kogălniceanu la ora 16.07
• Primul apel la 112 a fost înregistrat la ora 16.11
• Între 16.12 şi 16.14 sunt înştiinţate telefonic diverse instituţii în legătură cu accidentul (IJSU, Salvarea, Pompierii, etc)
• La ora 16.16, este informată Romatsa
• La ora 16.18, sunt alertaţi scafandrii
• La ora 16.20, este informată Căpitănia Midia
• La ora 16,26, soseşte la malul lacului Siutghiol prima ambulanţă
• La ora 16.29 sosesc ambulanţele IJSU
• La ora 16.31, se lansează la apă prima barcă pneumatică aparţinând IJSU

Contextul în care trebuie privită succesiunea de mai sus a fost descris de purtătorul de cuvânt : “Conform manualului internaţional de căutare-salvare şi a specificaţiilor din diagrama acestuia, în situaţia dată, supravieţuirea conştientă ar fi putut fi de cel mult 12 minute, iar supravieţuirea generală, de cel mult 20 de minute, într-o apă de două grade Celsius, cât înregistra apa lacului la 15 decembrie.”

O concluzie: chiar dacă prima ambulanţă a ajuns în zonă la 15 minute după accident, prima barcă este lansată la apă fix în momentul în care echipajul nu mai avea şanse să fie salvat cu viaţă.

Şi o constatare: Pe lacul Siutghiol funcţionează Centrul de pregătire marinărească şi sporturi nautice al Academiei Mircea cel Bătrân, unde există bărci. În condiţiile în care multe instituţii ştiau cu exactitate unde a căzut elicopterul, nimeni nu a avut inspiraţia să iasă din tiparul birocratic şi să sune după ajutor și la acel centru marinăresc.

Responsabilii legali şi o ambiguitate

Instituțiile cu atribuții de intervenție în cazul producerii unui accident aviatic sunt, potrivit legii :

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (intervine și rezolvă, pe baza datelor primite de la celelalte entități), Romatsa (localizează în spațiu situația de urgență), Serviciul de Telecomunicații Speciale – STS (asigură transmiterea în timp util a informațiilor privind locul apelului de urgență) Ministerul Transporturilor – care coordonează operațiunea și comunică public situația.

Legislaţia în vigoare este HG de adoptare a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă (care includ accidentul de aviaţie), aprobat de Guvernul Tăriceanu.

În vederea gestionării situaţiei de urgenţă generată de producerea unui accident de aviaţie civilă, respectivul act normativ atribuie competenţă următoarele structuri:

• Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor
• Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor
• Centrul de coordonare a operaţiunilor de căutare şi salvare a aeronavelor aflate în pericol şi a supravieţuitorilor de la ROMATSA
• Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă
• Centrele unice de preluare a apelurilor de urgenţă 112

După producerea accidentului aviatic din Apuseni, în luna ianuarie 2014, pe fondul lipsei de reacţie a ministrului Transporturilor de la acea dată, premierul Victor Ponta lua o decizie care părea la vremea respectivă o garanţie că lucrurile se vor schimba în ceea ce priveşte reacţia rapidă în situaţii de urgenţă : Raed Arafat a fost mutat din funcţia de secretar de stat pe care o deţine la Ministerul Sănătăţii şi numit secretar de stat în M.A.I., unde astăzi conduce Departamentul de intervenţii în situaţii de urgenţă.

“Departamentul va avea în coordonare Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General de Aviaţie, coordonarea operativă a ceea ce înseamnă ambulanţe, unităţile de primiri-urgenţe. Departamentul va fi sub conducerea unui secretar de stat şi, evident, astăzi cred că cel mai potrivit este domnul Arafat, pe care îl voi şi numi astăzi în funcţie”, spunea premierul Victor Ponta pe 29 ianuarie.

Abia pe data de 15 decembrie (chiar în ziua accidentului de la Siutghiol), Monitorul Oficial a publicat ordinul actualizat privind organizarea şi funcţionarea Comitetului pentru situaţii de urgenţă.

Sub semnătura ministrului Ioan Rus se stabilesc:

• Componenţa comitetului care, potrivit anexei ordinului, este format din 73 de persoane
• Modul de funcţionare al structurii
• Lista cu dotările necesare desfăşurării activităţii comitetului
• Lista consultanţilor

Măsurile dictate de Gabriel Oprea

Potrivit purtătorului de cuvânt al MAI, ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a ajuns la locul accidentului după ora 18.00, organizând operaţiunile de căutare.
După “o analiză a modului în care au acţionat factorii locali”, Gabriel Oprea l-a demis pe şeful IJSU, Viorel Jianu, şi a cerut premierului schimbarea din funcţie a prefectului de Constanţa, Radu Volcinschi.

Purtatorul de cuvânt Monica Dajbog nu a prezentat argumentele pentru care ministrul a cerut schimbarea prefectului de Constanţa.

Victimele accidentului

La bordul elicopterului SMURD prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol se aflau medicul Laura Vizireanu, în vârstă de 39 de ani, asistenta Gabriela Harton, în vârstă de 38 de ani, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu, de 47 de ani, şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel, de 42 de ani.
Elicopterul SMURD transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

Toate cele patru persoane şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii elicopterului, iar operaţiunile de căutare şi salvare au durat peste 12 ore.