duminică

29 ianuarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 august, 2020

Biroul Prezidiului Academiei Române califică drept ”nejustificată” demiterea academicianului Nicolae Zamfir (foto) din funcţia de director general al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH).

Demiterea acestuia în momentul în care ELI-NP începe să fie operaţional pune în pericol finalizarea proiectului, având grave consecinţe financiare şi afectând imaginea României, potrivit unui comunicat al Academiei.

Directorul Nicolae Zamfir a fost revocat din funcţie, vineri seară, de ministrul Educaţiei, Monica Anisie, fiind înlocuit de Nicolae Mărginean.


Acesta este președintele Consiliul Științific al Institutului, structură pe care Nicolae Zamfir a desființat-o printr-o acțiune controversată.

(Citiți și: Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației)

Nicolae Zamfir a declarat sâmbătă că a fost uimit de acest gest şi se consideră victima unei campanii de denigrare duse de anumiţi angajaţi ai Institutului pe care i-a sancţionat pentru nerespectarea unor reguli.

„Demiterea conducerii Institutului în momentul când ELI-NP începe să fie operaţional pune în pericol finalizarea proiectului, având grave consecinţe financiare şi afectând imaginea României. În aceeaşi măsură, gestul nejustificat al acestei demiteri ilustrează, din păcate, incapacitatea factorilor decizionali de a acţiona coerent şi predictibil şi de a arăta lumii că România are potenţialul şi capacitatea de a fi partener cu drepturi egale în cel puţin un domeniu de referinţă la nivel mondial: cercetarea ştiinţifică”, se menționează în comunicat.

Academia Română cere Guvernului „să se implice în stoparea unor astfel de acţiuni contrare intereselor ţării noastre”.


Academia aminteşte că în data de 21 mai 2020 a criticat „acţiunile concertate de discreditare a României, a Centrului ELI-NP”, şi a atras atenţia, la acel moment, asupra evidenţei existenţei unor interese obscure, al căror scop se situează în afara intereselor cercetării ştiinţifice româneşti şi ale României.

„Actul şi maniera demiterii de către Ministrul Educaţiei şi Cercetării a Directorului General al Institutului care implementează Proiectul ELI-NP sunt de neînţeles. În plus, ele au conotaţii mai largi, reprezentând o ameninţare reală de blocare a evoluţiei clar ascendente a cercetării ştiinţifice româneşti la nivel mondial”, au transmis reprezentanţii Academiei.

Laserul de la Măgurele, exclus din faza a doua a proiectului european al laserului

Consorțiul constituit pentru proiectul paneuropean Extreme Light Infrastructure, ELI-DC, a decis în luna mai ca etapa a doua a acestui proiect, ELI – ERIC, să fie inițiată cu doar două dintre componentele inițiale ale infrastructurii, din Ungaria și Cehia. ELI-NP (România, cu Laserul de la Măgurele) va putea intra în această rețea mai târziu, când va îndeplini exigențele europene, dar nu ca membru fondator.

Decizia a fost luată după consultarea Comitetului consultativ științific și tehnic internațional (ISTAC) al proiectului ELI, organism compus din personalități ai domeniului, care a ajuns la concluzia că amânarea calendarului proiectului european ar afecta misiunea științifică a acestei facilități unice la nivel mondial.

Variantele pentru România, în perspectivă, sunt de a deveni Observator, poziție din care poate convinge ulterior să fie acceptată ca Membru, iar ELI-NP, ca Partener Strategic.

Acestea vor fi posibile, însă, doar atunci când Guvernul României va demonstra disponibilitate politică, financiară, tehnică și managerială de a participa la ELI ERIC. Decizia de primire a instituției de la Măgurele în faza a doua a proiectului trebuie agreată de toți membri ELI ERIC, conform regulilor consorțiului.

Unele dintre condițiile ce vor trebui respectate, atrage atenția ELI DC, vizează aspecte ce țin de management și de integritatea științifică:

  • Este esențială menținerea viziunii privind integritatea științifică a proiectului, inclusiv Politica de Evaluare Științifică și Politica de Acces a Utilizatorilor, precizează conducerea consorțiului european.
  • De asemenea, “managementul ELI-NP trebuie să demonstreze cooperarea cu bună credință și capacitatea de a conduce o instalație internațională într-un mod transparent și verificabil”.

Cum a rămas Laserul de la Măgurele în afara consorțiului european

Institutul Horia Hulubei a reziliat în 2018 contractul pentru sursa de raze gama, după ce consorțiul care a livrat echipamentele în valoare de aproape 66 de milioane de euro a cerut modificarea clădirii ce urma să găzduiască instalația. Consorțiul EuroGammaS, format din opt state europene, s-a oferit chiar să plătească aceste costuri ale intervenției, pentru a fi respectate standardele tehnice și de protecție.

Contractul a fost, iar EuroGammaS  a contestat în instanță acțiunea Institutului.

Doi comisari europeni  au încercat să medieze conflictul, dar Institutul de la Măgurele a organizat o nouă licitație și a acordat contractul unei firme americane – Lyncean Technologies.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: