Rusia, Belarus şi Kazahstan au semnat joi tratatul de creare a Uniunii Economice Eurasiatice, dorinţă a preşedintelui Vladimir Putin de a reintegra economiile fostelor republici sovietice şi de a crea o contrapondere la Uniunea Europeană.
Crearea acestui bloc – care are un PIB combinat de 2,7 trilioane de dolari şi vaste resurse energetice – adânceşte relaţiile dintre cele două ţări, care au fost iniţial reunite, din 2010, într-o uniune vamală.
Noul bloc economic le garantează membrilor circulaţia liberă a bunurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă şi presupune politici coordonate în anumite sectoare economice: energie, industrie, agricultură şi transporturi.
El va intra efectiv în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Potrivit preşedintelui kazah Nursultan Nazarbayev, până la sfârşitul acestui an i se vor adăuga Armenia şi Kîrgîstanul.
Preşedintele Rusiei speră ca într-o zi uniunea nou creată va fi egală din punct de vedere economic cu SUA şi China şi că va reuşi să fie o contrapondere la influenţa tot mai mare a occidentului asupra fostelor republici sovietice.
„A fost un proces dificil şi lung, iar unele ţări, şi mă refer la Ucraina, au renunţat”, a spus şi liderul din Belarus, Alexander Lukaşenko. „Sunt însă sigur că, mai devreme sau mai târziu, liderii Ucrainei vor înţelege unde îşi poate găsi ţara lor fericirea”, a adăugat el.
„Am creat un centru de dezvoltare economică puternic şi atractiv, o mare piaţă regională care aduce la un loc mai mult de 170 de milioane de oameni. Uniunea noastră are uriaşe rezerve de resurse naturale, deţinând o cincime din rezervele mondiale de gaz şi 15% din cele de petrol”, a spus, la rândul său, preşedintele Vladimir Putin.
În ciuda acestor numere, blocul economic nu se poate apropia măcar de „marea ligă”. Chiar dacă i se alătură şi Armenia şi Kîrgîstan, PIB-ul său va fi la o cincime din cel al UE şi SUA şi la mai puţin de o treime din cel al Chinei. Uniunea eurasiatică nu rămâne decât un proiect politic.
Liderul de la Kremlin a respins criticile occidentului că foloseşte uniunea eurasiatică pentru a recrea Uniunea Sovietică, însă un studiu al Băncii Mondiale citat de Wall Street Journal arăta anul trecut că cel ma mare beneficiar al acestei structuri de cooperare va fi chiar Moscova.
„Este o entitate creată cu un motiv politic şi nu cred că există un mare entuziasm să i se alăture şi alţi semnatari”, remarca un analist din city-ul londonez, citat de WSJ.
Dorinţa lui Vladimir Putin de a semna tratatul la timp, pentru a trasmite lumii mesajul că planurile lui devin realitate, mai ales în contextul crizei din Ucraina, a permis partenerilor săi să îşi negocieze condiţii de apartenenţă mai buna.
„Înţelegerea este un compromis”, a spus preşedintele Lukaşenko, care a adăugat că acordul privind tarifele pentru petrol vor pompa în economia belarusului 1,5 miliarde de dolari.
Multe dintre obiectivele propuse – precum crearea unor pieţe integrate de petrol şi gaze naturale cu reguli şi tarife comune – nu vor fi transpuse în practica mai devreme de 2015, iar detaliile trebuie încă negociate.
Analiştii ruşi invocă motivele economice
Analistul Andrei Susdalţev, de la Moscow Business School, vorbeşte despre componenta strategică a acestui proiect: „Rusia nu poate fi o mare putere fără dezvoltarea rapidă a unui grup integrat propriu”, a spus el citat de Deutsche Welle.
În schimb, Vladimir Şaricin, directorul adjunct al institutului CIS, afiliat Kremlinului, respinge ideea dorinţei de a recrea URSS. Stagnarea relaţiei economice dintre UE şi Rusia a determinat Moscova să caute constituirea acestei uniuni eurasiatice, susţine analistul, care mai adaugă şi faptul că SUA sunt invidioase pe acest proiect.
Un alt analist, Serghei Priciodko, directorul institutului liberal pentru politici economice Gaidar, de la Moscova, spune că, pentru multe companii din Rusia, Kazahstan şi Belarus, legăturile de afaceri din perioada sovietică sunt adesea singurele oportunităţi de a coopera la nivel internaţional.
„Dacă vreţi, nimeni nu vrea produsele noastre, cu excepţia clienţilor noştri vechi. De aceea această cooperare are o utilitate pentru moment”, a argumentat acesta.
Ucraina va semna tratatul de liber schimb în iunie
De cealaltă parte, a ţărilor care au refuzat să adere la acest proiect, noul lider de la Kiev, Petro Poroşenko, i-ar spus primului oficial european care a vizitat Ucraina după alegeri, ministrului lituanian de Externe, că ţara sa va semna tratatul de liber schimb în iunie, susţine EUobserver.
Minsitrul Linas Linkevicius a declarat publicaţiei de la Bruxelles că Petro Poroşenko i-a spus că vrea să facă ceea ce a promis în campania electorală şi să semneze, cât mai repede posibil, preferabil după inaugurarea preşedinţiei, tratatul de liber schimb aprofundat. Şi că şi-a dori să o facă în Kiev.
Asigurările noului lider ucrainean vin după ce presa internaţională a scris că acesta nu este nerăbdător să semneze documentele de asociere la UE şi că a afirmat că o va face, fără a preciza însă când. Asta a alimentat temerile că preşedintele Poroşenko ar putea avea o politică duală.
Dacă Ucraina semnează tratatul de liber schimb extins şi aprofundat (DCFTA) nu va mai putea face parte niciodată din Uniunea Eurasiatică.
