După 299 de zile de la alegerile legislative, Olanda are învestit un guvern nou, cel de-al patrulea condus de premierul Mark Rutte, scrie Reuters citată de Agerpres.
Noua coaliţie a promis cheltuieli generoase pentru energie sustenabilă, locuinţe, creşe şi educaţie, dar va trebui mai întâi să facă faţă crizei sanitare, în condiţiile în care varianta Omicron a provocat niveluri record ale infectărilor în Țările de Jos.
Guvernul va trebui să decidă până vineri dacă lockdown-ul care a închis majoritatea locurilor publice de la mijlocul lui decembrie poate fi relaxat în pofida valului de noi infectări.
Deşi coaliţia are în componenţă aceleaşi patru formaţiuni care au guvernat din 2017, a fost nevoie de aproape zece luni pentru a le readuce împreună după alegerile neconcludente din 17 martie 2020.
Partidele au convenit în final un pact de guvernare luna trecută, în care au lăsat în urmă anii de austeritate, cu o serie de planuri de cheltuieli alimentate de rate extrem de scăzute ale dobânzilor.
Planurile de investiţii trebuie însă să câştige opinia publică, în mare parte sceptică. Sondajele arată că, după un an de dispute politice şi ceea ce este considerat un răspuns şovăielnic la criza Covid-19, încrederea în Rutte şi în politicile sale generale a scăzut la noi niveluri minime.
În ultimele luni, mai multe demonstraţii antiguvernamentale au degenerat în revolte violente, iar câţiva miniştri au afirmat că au primit ameninţări cu moartea.
