La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

A doua revoluție agrară a omenirii intră pe ultima sută de metri. Hamburgerul de 250.000 de dolari a coborât la 4 euro

de Varujan Pambuccian , 13.6.2019

Textul de mai jos e compus din fragmente ale sintezei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare., la secțiunea ”Războiul Timpurilor”

Un moment de punctat în istoria de sub ochii noștri: a doua Revoluție agrară din istoria omenirii s-a declanșat la 12.000 de ani de la prima:
Carnea de producție celulară a fost recunoscută de Justiția americană drept carne adevărată, hamburgerul experimental a coborât de la 250.000 de dolari la 4 euro,
iar viteza cu care avansează tehnologia de producție (foarte simplă, de fapt) e la fel de mare cu cea de evoluție a gadjeturilor din comunicații. 

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

Cu 12000 de ani în urmă, o civilizație apărută în valea Iordanului, făcea primii pași către domesticirea plantelor. Erau vânători-culegători care duceau un trai relativ sedentar datorită climei care generase o abundență mare de plante și de animale.
(………………………..)
Deși încă mai trăim în paradima lor, azi suntem în pragul unei revoluții agrare majore. A doua din istoria omenirii. Este pentru prima dată în istoria speciei umane când producerea hranei devine delocalizată, iar asta ne va influența ireversibil viețile.

Profeția lui Churchill, noua revoluție agrară și hamburgerul de 250.000 de euro

În ultimii 20 de ani lucrurile au început să se miște însă într-o altă direcție. La început în laboratoare, apoi în birourile de patente și de câțiva ani în zona unei noi industrii. Pentru că putem vorbi deja despre agricultură ca industrie. De la tehnologii care permit creșterea plantelor în structuri supraetajate controlate digital sau piele și alte derivate animale produse din celule sau din plante până la carnea de cultură celulară, despre care vom vorbi mai departe.

În mod surprinzător, primul om care a avut viziunea cărnii de cultură a fost Winston Churchill.
Într-un eseu scris în anul 1931 acesta spunea că în 50 de ani „We shall escape the absurdity of growing a whole chicken in order to eat the breast or wing, by growing these parts separately under a suitable medium.”

Idea producerii hranei utilizând culturi celulare îi aparține însă olandezului Willem van Eelen care, la începutul anilor 50, a început să lucreze la elaborarea unei tehnologii cu potențial comercial. A fost o muncă de o viață și o luptă de o viață pentru a-i convinge pe cei din jurul său că ideile sale nu sunt himere ci lucruri care pot schimba radical modul în care omenirea își poate asigura hrana mai ușor decât prin agricultura tradițională.

Odată cu descoperirea celulelor stem în șoareci în anul 1981, Eelen a găsit suportul cel mai potrivit pentru ideile sale. Celulele stem se pot divide, păstrându-și ADN-ul intact, aproape indefinit de mult. În plus, plecând de la ele se pot construi celule specializate cum ar fi celulele musculare sau cele adipoase. Cercetările lui Eelen prindeau contur.

În anul 1999, la vârsta de 76 de ani, Eelen obține brevetul internațional pentru producerea industrială a cărnii utilizând culturi celulare. Guvernul Olandez îi aprobă finanțarea cercetărilor pentru producerea cărnii de cultură celulară, cercetări ce încep să se desfășoare la Universitatea din Maastricht, dar în anul 2009 aceasta este întreruptă. Este momentul în care finanțarea este preluată de către Sergey Brin, cofondatorul lui Google.

În anul 2013, tehnologia lui Eelen dă un prim rezultat. Mark Post, unul dintre cercetătorii cuceriți de ideile lui Eelen prezenta public primul hamburger conținând carne de cultură celulară. Van Eelen împlinise 95 de ani și visul său devenise realitate. Numai că hamburgerul cu pricina costa 250.000 de Euro.

(……………………………………..)

Intrarea pe turnanta finală – cu un hamburger de sub 4 euro

Compania lui Post și Verstrate, Mosameat, rămân însă un caz aproape singular în spațiul european în timp ce în Statele Unite și Israel asistăm la o explozie de startup-uri în domeniu.

Etapele tehnologice sunt clare:
Se prelevă țesut de la animalul a cărui carne se dorește a fi transformat în carne de cultură celulară. Din țesutul respectiv sunt extrase celulele stem. Acestea sunt hrănite și multiplicate în culturi in vitro. Din celule stem astfel realizate, sunt prelevate și transformate în celule specializate cele care urmează procesul tehnologic de realizare a cărnii. Acestea sunt așezate într-un pat de colagen dându-se forma dorită.

Oricum, companii diferite au procedee diferite de asamblare a celulelor, inclusiv prin tipărire 3D, în funcție de produsul final pe care și-l propun. Costurile mari vin, pe lângă amortizarea cercetării, din materialul utilizat pentru hrănirea celulelor. Aici se concentrează cel mai mare efort de cercetare și în numai cinci ani, prețul hamburgerului lui Mark Post a scăzut dramatic la sub 4 Euro.

În anul 2015 am afirmat că va dura mult, 50-60 de ani, până când vom vedea un preț decent pentru carnea de cultură celulară. M-am înșelat. Tot ceea ce a urmat a dovedit forța pe care o are investiția în cercetare.

Carnea de producție celulară e recunoscută și de Justie drept carne adevărată

Companiile implicate în producția cărnii de cultură celulară sunt foarte zgârcite în informații privind amănuntele tehnologiilor pe care le utilizează și lucrul acesta este de înțeles. Câteva dintre ele (Memphis Meat, Just, Future Meat Technologies, Aleph Farms, Super Meat Technologies) acoperă principalele tipuri de carne venite din agricultura convențională.

Prețurile scad și ele odată ce hrana utilizată pentru celule nu mai este un serum de origine animală ci unul de origine vegetală. În definitiv, vorbim de aminoacizi și originea lor nu este relevantă în afara costurilor. Carnea de cultură celulară este deja livrată în câteva restaurante, acolo unde faptul că este încă mai scumpă decât cea convențională nu este un element relevant. Probabil că în următorii ani, nu mulți, o vom vedea și în supermarket.

(Citiți și: ”Hic Salta!”)

Food and Drug Administration va prezenta în curând reglementările privind acest tip de carne, ceea ce este o dovadă a faptului că lucrurile intră pe turnanta finală. Mai mult, la petițiile înaintate de asociațiile de fermieri din Statele Unite prin care se cerea ca pe pachetele de carne de cultură celulară să nu apară cuvântul „carne”, răspunsul autorității americane a fost negativ.

Avantajele spectaculoase – de la etică și religie, la economia de resurse vitale

Suntem în pragul unei revoluții agrare majore. A doua din istoria omenirii după cea de acum 12.000 de ani. Și ea ne afecta profund societățile și pe fiecare individ în parte.

Rabinii au declarat-o cușer și acesta este un semn legat de impactul ei religios. Probabil că va fi declarată și halal, iar indienii vor putea avea pe masă carne de vită. Cum vor influența lucrurile acestea religiile lumii, este greu de anticipat.

Există însă un impact moral cert: nu va mai trebui să chinuim și să ucidem animalele pentru a ne asigura hrana. De altfel, organizațiile pentru drepturile animalelor și asociațiile de vegani susțin din ce în ce mai vocal ideea cărnii de cultură celulară. Impactul cel mai mare este însă cel asupra terenurilor agricole, mediului și sănătății oamenilor.

Carnea de cultură celulară este curată. Nu conține resturi de medicamente sau hormonii utilizați pentru a asigura producțiile mari din agricultura convențională și nu sunt realizate manipulări genetice la nivelul celulelor de carne. Producerea sa nu mai necesită suprafețele agricole care asigură creșterea plantelor pentru hrănirea animalelor.

Conform unui studiu care consolidează date din mai multe surse, făcut de CBInsights în anul 2017, suprafața de teren utilizată pentru carnea de cultură celulară reprezintă 1% din cea utilizată pentru carnea convențională, apa consumată reprezintă 18% iar emisia de gaze cu efect pe amprenta de carbon 20%.

Iar productivitatea este spectaculoasă: Estimările făcute de cercetătorii de la Good Food Institute afirmă că 10 celule stem de porc pot produce 50.000 de tone de carne în două luni. Impactul pe termen mediu asupra industriei este uriaș. Vorbim de 26% din forța de muncă globală și de o cifră de afaceri globală de peste 6 trilioane de dolari.

(……………………………………)

Multă carne – adică și foarte multă geopolitică

Trebuie să înțelegem că avem de a face cu un produs tehnologic, deci cu un produs acoperit de proprietatea intelectuală. Acest produs se dezvoltă acum, în principal în Statele Unite și în Israel. Dacă intrarea în consumul de masă se va face rapid, vom putea vorbi de consecințe geopolitice majore.

Atunci când carnea de producție celulară va fi mult mai ieftină decât cea produsă convențional, ea o va înlocui pe aceasta cu toate consecințele ce decurg dintr-o asemenea înlocuire. Riscul de a pierde deprinderile de a realiza aceste produse poate duce la o dependență vitală de zonele care au știința producerii ei.

Este pentru prima dată în istoria speciei umane când producerea hranei devine delocalizată. Practic, nu mai are importanță locul producerii ei și, ca în cazul fabricației robotice, ea va fi adusă cât mai aproape de zonele de consum pentru a scădea cheltuielile logistice.

Efectele pe termen lung sunt însă mult mai semnificative. Pe de o parte, nu mai este nevoie de foarte multă forță de muncă umană, atât creșterea verticală a plantelor cât și carnea de cultură celulară fiind procese robotizabile. Pe de altă parte, eliberarea unei treimi din suprafața agricolă a lumii va scădea dramatic valoarea pământului și interesul pentru acesta.

(……………………………………………….)

***

Textul de mai jos e compus din fragmente ale sintezei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la Secțiunea ”Războiul Timpurilor”.

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.6.2019

Un raspuns

  1. Camelian Propinatiu
    15.6.2019, 11:14 am

    Concurenţa viitoare poate genera lobby şi influenceri care să laude virtutea acestei tehnologii de a putea produce, curat deontologic, şi carne de om, posibil mai hrănitoare, cum probabil considerau şi strămoşii noştri.

Lăsați un comentariu


Stiri

Adrian Zuckerman, confirmat de Senatul SUA pentru a prelua postul de ambasador în România

Vladimir Ionescu

Adrian Zuckerman (foto) a fost confirmat miercuri de Senatul american în funcţia de ambasador în România. Au fost 65 de voturi în favoarea lui Zuckerman… Mai mult

Stiri

Piața mondială a clădirilor comerciale, în creștere în ciuda volatilității economiei – studiu Deloitte

Vladimir Ionescu

Liderii la nivel mondial din piața imobiliară manifestă optimism cu privire la evoluția domeniului clădirilor comerciale în anul care urmează, chiar și în contextul creșterii… Mai mult

Stiri

Adrian Codîrlaşu (CFA România): Deprecierea „naturală” a leului ar putea continua în ritm de 2 – 3% pe an

Adrian N Ionescu

Deprecierea leului din ultima săptămână este fenomen natural în condiţiile dezechilibrelor financiare ale României şi ale tendinţelor regionale, iar ritmul probabil este de 2 –… Mai mult

Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult