fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

A doua revoluție agrară a omenirii intră pe ultima sută de metri. Hamburgerul de 250.000 de dolari a coborât la 4 euro

de Varujan Pambuccian , 13.6.2019

Textul de mai jos e compus din fragmente ale sintezei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare., la secțiunea ”Războiul Timpurilor”

Un moment de punctat în istoria de sub ochii noștri: a doua Revoluție agrară din istoria omenirii s-a declanșat la 12.000 de ani de la prima:
Carnea de producție celulară a fost recunoscută de Justiția americană drept carne adevărată, hamburgerul experimental a coborât de la 250.000 de dolari la 4 euro,
iar viteza cu care avansează tehnologia de producție (foarte simplă, de fapt) e la fel de mare cu cea de evoluție a gadjeturilor din comunicații. 

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

Cu 12000 de ani în urmă, o civilizație apărută în valea Iordanului, făcea primii pași către domesticirea plantelor. Erau vânători-culegători care duceau un trai relativ sedentar datorită climei care generase o abundență mare de plante și de animale.
(………………………..)
Deși încă mai trăim în paradima lor, azi suntem în pragul unei revoluții agrare majore. A doua din istoria omenirii. Este pentru prima dată în istoria speciei umane când producerea hranei devine delocalizată, iar asta ne va influența ireversibil viețile.

Profeția lui Churchill, noua revoluție agrară și hamburgerul de 250.000 de euro

În ultimii 20 de ani lucrurile au început să se miște însă într-o altă direcție. La început în laboratoare, apoi în birourile de patente și de câțiva ani în zona unei noi industrii. Pentru că putem vorbi deja despre agricultură ca industrie. De la tehnologii care permit creșterea plantelor în structuri supraetajate controlate digital sau piele și alte derivate animale produse din celule sau din plante până la carnea de cultură celulară, despre care vom vorbi mai departe.

În mod surprinzător, primul om care a avut viziunea cărnii de cultură a fost Winston Churchill.
Într-un eseu scris în anul 1931 acesta spunea că în 50 de ani „We shall escape the absurdity of growing a whole chicken in order to eat the breast or wing, by growing these parts separately under a suitable medium.”

Idea producerii hranei utilizând culturi celulare îi aparține însă olandezului Willem van Eelen care, la începutul anilor 50, a început să lucreze la elaborarea unei tehnologii cu potențial comercial. A fost o muncă de o viață și o luptă de o viață pentru a-i convinge pe cei din jurul său că ideile sale nu sunt himere ci lucruri care pot schimba radical modul în care omenirea își poate asigura hrana mai ușor decât prin agricultura tradițională.

Odată cu descoperirea celulelor stem în șoareci în anul 1981, Eelen a găsit suportul cel mai potrivit pentru ideile sale. Celulele stem se pot divide, păstrându-și ADN-ul intact, aproape indefinit de mult. În plus, plecând de la ele se pot construi celule specializate cum ar fi celulele musculare sau cele adipoase. Cercetările lui Eelen prindeau contur.

În anul 1999, la vârsta de 76 de ani, Eelen obține brevetul internațional pentru producerea industrială a cărnii utilizând culturi celulare. Guvernul Olandez îi aprobă finanțarea cercetărilor pentru producerea cărnii de cultură celulară, cercetări ce încep să se desfășoare la Universitatea din Maastricht, dar în anul 2009 aceasta este întreruptă. Este momentul în care finanțarea este preluată de către Sergey Brin, cofondatorul lui Google.

În anul 2013, tehnologia lui Eelen dă un prim rezultat. Mark Post, unul dintre cercetătorii cuceriți de ideile lui Eelen prezenta public primul hamburger conținând carne de cultură celulară. Van Eelen împlinise 95 de ani și visul său devenise realitate. Numai că hamburgerul cu pricina costa 250.000 de Euro.

(……………………………………..)

Intrarea pe turnanta finală – cu un hamburger de sub 4 euro

Compania lui Post și Verstrate, Mosameat, rămân însă un caz aproape singular în spațiul european în timp ce în Statele Unite și Israel asistăm la o explozie de startup-uri în domeniu.

Etapele tehnologice sunt clare:
Se prelevă țesut de la animalul a cărui carne se dorește a fi transformat în carne de cultură celulară. Din țesutul respectiv sunt extrase celulele stem. Acestea sunt hrănite și multiplicate în culturi in vitro. Din celule stem astfel realizate, sunt prelevate și transformate în celule specializate cele care urmează procesul tehnologic de realizare a cărnii. Acestea sunt așezate într-un pat de colagen dându-se forma dorită.

Oricum, companii diferite au procedee diferite de asamblare a celulelor, inclusiv prin tipărire 3D, în funcție de produsul final pe care și-l propun. Costurile mari vin, pe lângă amortizarea cercetării, din materialul utilizat pentru hrănirea celulelor. Aici se concentrează cel mai mare efort de cercetare și în numai cinci ani, prețul hamburgerului lui Mark Post a scăzut dramatic la sub 4 Euro.

În anul 2015 am afirmat că va dura mult, 50-60 de ani, până când vom vedea un preț decent pentru carnea de cultură celulară. M-am înșelat. Tot ceea ce a urmat a dovedit forța pe care o are investiția în cercetare.

Carnea de producție celulară e recunoscută și de Justie drept carne adevărată

Companiile implicate în producția cărnii de cultură celulară sunt foarte zgârcite în informații privind amănuntele tehnologiilor pe care le utilizează și lucrul acesta este de înțeles. Câteva dintre ele (Memphis Meat, Just, Future Meat Technologies, Aleph Farms, Super Meat Technologies) acoperă principalele tipuri de carne venite din agricultura convențională.

Prețurile scad și ele odată ce hrana utilizată pentru celule nu mai este un serum de origine animală ci unul de origine vegetală. În definitiv, vorbim de aminoacizi și originea lor nu este relevantă în afara costurilor. Carnea de cultură celulară este deja livrată în câteva restaurante, acolo unde faptul că este încă mai scumpă decât cea convențională nu este un element relevant. Probabil că în următorii ani, nu mulți, o vom vedea și în supermarket.

(Citiți și: ”Hic Salta!”)

Food and Drug Administration va prezenta în curând reglementările privind acest tip de carne, ceea ce este o dovadă a faptului că lucrurile intră pe turnanta finală. Mai mult, la petițiile înaintate de asociațiile de fermieri din Statele Unite prin care se cerea ca pe pachetele de carne de cultură celulară să nu apară cuvântul „carne”, răspunsul autorității americane a fost negativ.

Avantajele spectaculoase – de la etică și religie, la economia de resurse vitale

Suntem în pragul unei revoluții agrare majore. A doua din istoria omenirii după cea de acum 12.000 de ani. Și ea ne afecta profund societățile și pe fiecare individ în parte.

Rabinii au declarat-o cușer și acesta este un semn legat de impactul ei religios. Probabil că va fi declarată și halal, iar indienii vor putea avea pe masă carne de vită. Cum vor influența lucrurile acestea religiile lumii, este greu de anticipat.

Există însă un impact moral cert: nu va mai trebui să chinuim și să ucidem animalele pentru a ne asigura hrana. De altfel, organizațiile pentru drepturile animalelor și asociațiile de vegani susțin din ce în ce mai vocal ideea cărnii de cultură celulară. Impactul cel mai mare este însă cel asupra terenurilor agricole, mediului și sănătății oamenilor.

Carnea de cultură celulară este curată. Nu conține resturi de medicamente sau hormonii utilizați pentru a asigura producțiile mari din agricultura convențională și nu sunt realizate manipulări genetice la nivelul celulelor de carne. Producerea sa nu mai necesită suprafețele agricole care asigură creșterea plantelor pentru hrănirea animalelor.

Conform unui studiu care consolidează date din mai multe surse, făcut de CBInsights în anul 2017, suprafața de teren utilizată pentru carnea de cultură celulară reprezintă 1% din cea utilizată pentru carnea convențională, apa consumată reprezintă 18% iar emisia de gaze cu efect pe amprenta de carbon 20%.

Iar productivitatea este spectaculoasă: Estimările făcute de cercetătorii de la Good Food Institute afirmă că 10 celule stem de porc pot produce 50.000 de tone de carne în două luni. Impactul pe termen mediu asupra industriei este uriaș. Vorbim de 26% din forța de muncă globală și de o cifră de afaceri globală de peste 6 trilioane de dolari.

(……………………………………)

Multă carne – adică și foarte multă geopolitică

Trebuie să înțelegem că avem de a face cu un produs tehnologic, deci cu un produs acoperit de proprietatea intelectuală. Acest produs se dezvoltă acum, în principal în Statele Unite și în Israel. Dacă intrarea în consumul de masă se va face rapid, vom putea vorbi de consecințe geopolitice majore.

Atunci când carnea de producție celulară va fi mult mai ieftină decât cea produsă convențional, ea o va înlocui pe aceasta cu toate consecințele ce decurg dintr-o asemenea înlocuire. Riscul de a pierde deprinderile de a realiza aceste produse poate duce la o dependență vitală de zonele care au știința producerii ei.

Este pentru prima dată în istoria speciei umane când producerea hranei devine delocalizată. Practic, nu mai are importanță locul producerii ei și, ca în cazul fabricației robotice, ea va fi adusă cât mai aproape de zonele de consum pentru a scădea cheltuielile logistice.

Efectele pe termen lung sunt însă mult mai semnificative. Pe de o parte, nu mai este nevoie de foarte multă forță de muncă umană, atât creșterea verticală a plantelor cât și carnea de cultură celulară fiind procese robotizabile. Pe de altă parte, eliberarea unei treimi din suprafața agricolă a lumii va scădea dramatic valoarea pământului și interesul pentru acesta.

(……………………………………………….)

***

Textul de mai jos e compus din fragmente ale sintezei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la Secțiunea ”Războiul Timpurilor”.

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.6.2019

Un raspuns

  1. Camelian Propinatiu
    15.6.2019, 11:14 am

    Concurenţa viitoare poate genera lobby şi influenceri care să laude virtutea acestei tehnologii de a putea produce, curat deontologic, şi carne de om, posibil mai hrănitoare, cum probabil considerau şi strămoşii noştri.

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult