Ministerele Muncii, Sănătății, Economiei și al Dezvoltării Regionale pierd bani potrivit rectificării bugetare, alături de bugetele Preşedinţiei, Curţii Constituţionale şi Agenţiei Naţionale de Integritate. Vor primi bani mai mulți Senatul, Camera Deputaţilor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, alături de ministerele Externe, Interne și Justiție.
Cifrele sunt prezentate în proiectul de rectificare prezentat de agenția MEDIAFAX.
Cum scad bugetele
Bugetul Preşedinţiei va scădea cu 1,1 milioane lei
Curtea Constituţională – cu 400.000 lei
Bugetul Agenţiei Naţionale de Integritate – cu 1,1 milioane lei.
Alocări suplimentare
Senatul – 9,2 milioane lei
Camera Deputaţilor – 12 milioane lei
SRI – 27,5 milioane lei
SIE – 6,1 milioane lei
STS – 5,1 milioane lei
Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor– 23 milioane lei, fonduri necesare pentru asigurarea sumelor aferente “Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, cu impact direct asupra asigurării ţinerii sub control a bolilor animalelor cu transmitere la om”.
Scăderi la ministere
Ministerul Muncii – cu 520,4 milioane lei
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 315,1 milioane lei, diminuare datorată execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului, în principal la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” (-280,0 milioane lei), titlul 55 „Alte transferuri” (-21 milioane lei) şi bunuri şi titlul 20 „Bunuri si Servicii” (-6 milioane lei))
Ministerul Mediului – 178,1 milioane lei, diminuare datorată execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului, în principal la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” (-200,0 milioane lei)
Ministerul Transporturilor – 134,3 milioane lei, diminuare datorată execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului, în principal la titlul 55 „Alte transferuri” (-225,1 milioane lei). De asemenea, s-a avut în vedere asigurarea sumei de 190,0 milioane lei pentru pentru finanţarea în anul 2013 a proiectelor de investiţii la magistralele de metrou)
Ministerul Economiei – 62,2 milioane lei, diminuare datorată execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului, în principal la titlul 55 „Alte transferuri” (-42,8 milioane lei) şi la titlul 71 „Active nefinanciare” (-7,3 milioane lei)
Ministerul Sănătăţii – 54,5 milioane lei
Ministerul pentru Societatea Informaţională – 50,8 milioane lei
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 46,9 milioane lei, diminuare datorată execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului, în principal la titlul 20 „Bunuri şi servicii” (-11,8 milioane lei), titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” (-30,0 milioane lei) şi titlul 71 „Active nefinanciare” (-11,4 milioane lei)
Ministerul Finanţelor Publice – 46,5 milioane lei)
Ministerul Apărării Naţionale – 33,5 milioane lei)
Ministerul Finanţelor Publice – la „Acţiuni Generale” – 451,6 milioane lei
Alocări suplimentare la ministere
Ministerul Afacerilor Interne – 104 milioane lei
Ministerul Justiţiei – 99,2 milioane lei
Ministerul Afacerilor Externe – 13 milioane lei
Veniturile bugetului de stat pe anul 2013 se diminuează, pe sold, cu 2.909,0 milioane lei şi se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: impozitul pe profit: -64,8 milioane lei, impozit pe venit şi salarii: -205,9 milioane lei, taxa pe valoarea adăugată: -635,6 milioane lei, din care 270,6 milioane lei sume alocate unităţilor administrativ-teritoriale, accize: – 648,1 milioane lei, alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: -124,0 milioane lei, impozit pe comerţul exterior şi tranzacţii internaţionale: -150,0 milioane lei, venituri nefiscale: -1.133,0 milioane lei.
Veniturile reprezentând taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi se majorează cu 92,4 milioane lei.
Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2013, se diminuează, pe sold, cu suma de1.635,5 milioane lei. Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: Cheltuielile de personal cresc cu 167,2 milioane lei, cheltuielile cu bunuri şi servicii scad cu 40,8 milioane lei, cheltuielile cu dobânzile scad cu 457,1 milioane lei, cheltuielile cu subvenţiile se diminuează cu 100 milioane lei, transferurile între unităţi ale administraţiei publice se diminuează cu 219,0 milioane lei, alte transferuri se diminuează cu 515,5 milioane lei, cheltuielile cu asistenţa socială scad cu 309,8 milioane lei, fondurile de rezervă se majorează cu 216,8 milioane lei, cheltuielile de capital se diminuează cu 62,7 milioane lei.
Proiectul prevede majorarea deficitului bugetului general consolidat de la 14.700 milioane, respectiv 2,3% din produsul intern brut, la 15.900 milioane lei, respectiv 2,5% din produsul intern brut, în bază cash. Suma de 1,2 miliarde lei cu care se majorează deficitul bugetar se alocă suplimentar pentru cofinanţarea naţională aferentă proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare.
Explicațiile Ministerului de Finanțe
MFP a pus în dezbatere a doua şi ultima rectificare bugetară din anul 2013.
Rectificarea bugetară se referă la ajustarea cheltuielilor faţă de prognoza de venituri, şi include majorarea deficitului bugetar cu 0,2% din PIB, la 2,5% pe metodologie cash şi 2,6% pe metodologia ESA. Majorarea de 0,2% din PIB este destinată exclusiv cofinanţării fondurilor europene.
Rectificarea, în forma prezentată, a fost agreată cu partenerii internaţionali ai României, Comisia Europeană şi FMI.
Factorii care determină rectificarea
- Nerealizarea veniturilor bugetului general consolidat faţă de program, estimată la 3,71 miliarde lei în intervalul august-decembrie 2013. Execuţia bugetară s-a menţinut totuşi în ţintele agreate cu partenerii internaţionali, respectiv deficit de 1,3% din PIB la 9 luni, prin managementul prudent al cheltuielilor publice.
- Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene, ceea ce duce la necesitatea creşterii cofinanţării pentru fondurile structurale, deci o creştere de cheltuieli cu destinaţie precisă de investiţii.
- Modificarea indicatorilor macroeconomici, în sensul creşterii prognozei de PIB de la 1,9% la 2,2% şi a scăderii prognozei de inflaţie, cu implicaţii asupra PIB-ului nominal.
- Realizarea unor economii în execuţia bugetară, în special la cheltuielile cu dobânzile (cca. 450 milioane lei), în urma scăderii substanţiale a riscului de ţară şi a dobânzii la care se împrumută România în 2013.
- Susţinerea cererii interne, prin nereflectarea integrală a nerealizării de venituri în reducerea cheltuielilor.
- Continuarea consolidării fiscale, prin reducerea deficitului ESA de la 3% în 2012 la 2,6% în 2013.
