24 septembrie, 2024

Croaţia intenţionează să înceapă impozitarea celei de-a doua locuinţe, de exemplu a apartamentelor închiriate în oraşele turistice de pe coasta Mării Adriatice, pentru a rezolva criza locuințelor și a-și crește veniturile la buget.

Aproape fiecare a patra familie din Croaţia deţine o a doua sau a treia locuinţă. Conform recensământului din 2021, erau 231.000 case sau apartamente descrise ca locuinţe de vacanţă, şi alte 600.000 proprietăţi rezidenţiale care fie erau vacante, fie erau închiriate pe termen scurt.

Decizia este menită să încetinească închirierile pe termen scurt, să rezolve criza de locuinţe şi să redreseze vânzările de proprietăţi rezidenţiale în Croaţia. Ministrul Finanţelor, Marko Primorac, nu a prezentat o estimare a posibilelor venituri din taxe, spunând că astfel de sume „rămân greu de prevăzut”, relatează Bloomberg, publicație citată de Agerpres.


Propusa legislaţie, care trebuie aprobată de Parlament şi ar putea intra în vigoare în 2025, ar urma să se aplice la peste 800.000 de clădiri considerate a doua sau a treia locuinţă.

Se dorește impozitarea tuturor locuințelor care la 31 martie 2025 vor fi goale sau închiriate pe termen scurt

Taxa ar putea fi între 0,6 – 8 euro pe metru pătrat. Toate proprietăţile care sunt goale sau închiriate pe termen scurt la 31 martie 2025 vor fi impozitate, le-a spus jurnaliştilor Primorac.

Prima locuinţă va fi exceptată, alături de proprietăţile închiriate pe termen lung, cel puţin zece luni pe an.

Croaţia este sub presiunea instituţiilor internaţionale, cum ar fi FMI, care cer Zagrebului să extindă baza de impozitare.


Niciunul din guvernele anterioare nu a reuşit să impună un impozit pe proprietate, extrem de nepopular în Croaţia. Pentru a atenua impactul, Guvernul de la Zagreb s-a angajat să reducă în viitorul apropiat impozitele pe venit.

„Impozitul pe proprietate este cunoscut în Croaţia ca o cale către moartea politică, o decizie sinucigaşă pentru orice partid politic. Şi de această dată ne putem aştepta la o rezistenţă extraordinară”, a apreciat Vedrana Pribicevic, de la Zagreb School for Economics and Management.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: