Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat vineri datele privind evoluția anemică a economiei României din prima jumătate a acestui an, avansul fiind de doar 0,7% din PIB. Datele detaliate publicate vineri arată că tot câștigul generat de avansul consumului, de 3,4 puncte procentuale, a fost șters de impactul negativ al exportului net, de -3,5 puncte procentuale (pp).
”Datele arată că cea mai mare parte a creșterii consumului s-a datorat unei cereri mai mari de mărfuri de import, împreună cu o cerere slabă pentru exporturile românești. Aceasta a fost temerea noastră principală când am văzut datele semnal și a fost singura explicație logică pentru cifrele dezamăgitoare”, notează economiștii Erste, într-o notă transmisă investitorilor.
Investițiile au fost cele care au salvat situația, aportul lor la creșterea economică din primele șase luni ale anului fiind de 1,4pp, ”corectată” de impactul negativ al variației stocurilor, de -0,6pp.
Agricultura, cu o pondere de doar 1,8% din PIB a adus o treime din creșterea din S1
Pe ramuri, la creșterea PIB din primul semestru contribuții pozitive au avut următoarele activități economice:
- Agricultura, silvicultura și pescuitul au asigurat +0,2 pp din creșterea de 0,7% din PIB, în condițiile în are au o pondere de doar 1,8% la formarea PIB; volum de activitate s-a majorat cu 10,9% în S1;
- Construcțiile (+0,1% contribuție la creștere), cu o pondere de +5,4% la formarea PIB; volumul de activitate s-a majorat cu 1,0%;
- Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au contribuit cu +0,2pp la creșterea PIB, având o pondere de 3,9% la formarea PIB; volumul de activitate s-a majorat cu 6,6% în S1;
Industria a continuat să tragă în jos economia, având un impact de -0,1pp în primul semestru. Ponderea sa în mixul economic a cunoscut o deteriorare semnificativă, scăzând la 17,5%.
Comerțul și IT-ul au avut zero impact asupra creșterii din S1
Datele INS arată că ramuri economice cu o pondere cumulată de 47,4% din PIB nu au avut nicio contribuție la creșterea economică din prima jumătate a anului.
- Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele nu au contribuit la creșterea PIB, având o pondere de 23,2% la formarea PIB; volumul de activitate s-a majorat cu doar 0,2%;
- Informațiile și comunicațiile nu au contribuit la creșterea PIB, având o pondere de +7,8% la formarea PIB; volumul de activitate nu s-a modificat în S1;
- Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială nu au contribuit la creșterea PIB, având o pondere de +14,2% la formarea PIB; volumul de activitate s-a majorat cu 0,2%;
- Intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB, având o pondere de +2,2% la formarea PIB; volumul de activitate s-a redus cu -0,9%;
Consumul: o binecuvântare, dar și un blestem pentru creșterea economică
Economiștii semnalează faptul că avansul salariilor reale, scăderea inflației și șomajul mic constituie premise favorabile pentru evoluția consumului în a doua parte a anului.
”Dar asta pare a fi atât o binecuvântare, cât și un blestem pentru creștere, deoarece majoritatea mărfurilor care sunt cumpărate provin din import”, avertizează specialiștii Erste.
Exporturile sunt, de asemenea, într-o formă destul de proastă, deoarece cererea externă se menține scăzută, în special cea din Zona Euro, și mai precis Germania, care este cel mai important partener comercial al României.
”Fără o îmbunătățire semnificativă pe partea exporturilor, creșterea României din acest an ar putea dezamăgi. Aceasta este mai degrabă o problemă structurală a economiei românești. Dimensiunea, forma și structura consolidării fiscale așteptate anul viitor vor fi foarte importante pentru creșterea PIB-ului în 2025”, se mai arată în nota citată.
***
Urmărește-ne pe Google News
