Luna august este a doua lună consecutivă în care valoarea indicelului PMI pentru industria prelucrătoare calculat de BCR este în zona roșie (48,4) managerii incluși în sondaj anticipând o deteriorare a activității industriale comparativ cu iulie. Pragul de 50 pentru PMI desparte contracția activității de expansiune. Citirile din prima jumătate a anului ale indicelui PMI arată un declin accentuat al industriei prelucrătoare românească, și compilate cu datele furnizate de Institul Național de Statistică pentru întregul an 2024 se așteaptă o creștere apropiată de zero.
Un ușor optimism este alimentat de faptul că în august PMI a crescut la 48,4 față de 47,8 în iulie, ceea ce dă speranțe la o relansare a industriei în lunile următoare. Ca tendință, toate componentele indicelui au avut o contribuție pozitivă în această lună, a scris Constantin Dascălu, economist-șef BCR în comentariul privind evoluția indicelui.
Indicele PMI sau Purchasing Managers’ Index este un indicator ce reflectă evoluția economică din sectoarele de producție și servicii si totodată increderea managerilor care lucrează in departamentele de aprovizionare ale companiilor. Indicele analizează cinci domenii majore: comenzile noi, nivelul stocurilor, nivelul producției, livrările de la furnizori și evoluția locurilor de muncă, fiecare zonă avand o pondere egală in calculul final. Indicele poate lua valori de la 0 la 100, o valoare de peste 50 reprezentand o expansiune comparativ cu luna precedentă, in timp ce una sub 50 reprezintă o contracție, iar una egală cu 50 indică o stagnare a conditiilor.
Contracția comenzilor noi din industrie arată o cerere încă slabă, care se datorează atât factorilor interni cât și externi. Principalul partener comercial al României, Germania stagnează din punct de vedere economic ceea ce afectează și exporturile românești. Indicele PMI industrial al HCOB pentru Germania a ajuns în august la minimul ultimelor 5 luni la 42,1.
De cealaltă parte cererea internă este afectată de o problemă structurală. Chiar dacă consumul a fost în creștere în prima jumătate a anului 2024, așa cum arată aproape toate valorile, majoritatea mărfurilor manufacturate vândute în România provin din import – ceea ce se reflectă în deficitul comercial mare. Astfel curea de transmie între cererea internă și producția internă este gripată, industria reacționând mai bine la cererea externă.
Analiștii de la BCR anticipează o redresare a sectorului de producție determinată de export, dependentă de revenirea cererii externe.
Ocuparea forţei de muncă a rămas în teritoriul contracţional în luna august, cu valoarea puţin modificată faţă de luna precedentă. Cererea lentă părea să afecteze și nevoia de personal, deoarece volumul de activitate redus a fost citat de respondenții la sondaj drept principalele motive din spatele evoluției negative.
Prețurile inputurilor și-au moderat avansul în august, deși ritmul a rămas semnificativ peste cel al prețurilor de producție. Costurile cu materiile prime, combustibilul și personalul legate de creșterea salariului minim s-au numărat printre factorii citați de firme ca fiind principalele presiuni inflaționiste. Creșterea prețurilor inputurilor este transmisă lent către consumator, deși până acum datele arată că transmisia nu a fost făcută în totalitate.
***
Urmărește-ne pe Google News
