Guvernul crește taxele și înăsprește sancțiunile și amenzile pentru companiile care lucrează corect și la vedere, în schimb pare să facă totul pentru a Nu descoperi și combate evaziunea fiscală. Evaziune care se ridică, potrivit însuși premierului Ciolacu, la circa 10% din PIB, adică peste 30 de miliarde de euro.
Dar pentru scăderea deficitului bugetar nu sancționarea economiei e soluția, ci dotarea și crearea de instrumente de combatere a evaziunii și de prindere a evazioniștilor.
Din păcate, măsurile pentru a combate evaziunea record a României între statele UE nu se vor aplica mai devreme de 2025.
Prezentăm astăzi situația incredibilă din vămile României – vămi solicitate suplimentar după începerea războiului din Ucraina – acolo unde statul român își subminează de ani de zile, și cu metode patentate, șansele de-a lupta cu evaziunea.
***
Date preliminarii:
- În frontierele rutiere, polițiștii și vameșii folosesc 5 (cinci) sisteme moderne de scanat care văd zilnic maximum 100 de TIR-uri. Din cele 10.000 autovehicule cu marfă care trăbat granițle românești.
- În Portul Constanța, doar 80 de containere sunt scanate de 2 (două) dispozitive moderne. Minimum 820 de containere trec zilnic prin port.
- Doar 2 (doi) % din aparatura de urmărire și control funcționează
- Metoda ”fără mentenanță”
Dezastrul începe în Vamă – paradoxul românesc: de 4 ori mai multe controale, la de 29 de ori mai puține nereguli
La nivelul anului 2019, deși s-au controlat de patru ori mai multe mărfuri la import față de media UE, în România s-au găsit de 29 de ori mai puține nereguli.
Dintre cele 338 echipamente de control nedistructiv (scanere de diverse tipuri și dimensiuni), 332 nu au mai fost utilizate din 2017:
Adică 98% din aparatură nu au mai fost utilizată în ultimii 6 ani.
Evaziunea pe TVA – unde România are un GAP de 35% ! – ar trebui să fie limitată în punctele de trecere a frontierei de două instituții. Mai întâi este vorba de Vamă (Autoritatea Vamală Română), autoritate din subordinea Ministerului Finanțelor.
Vameșii au obligația de a controla marfa importată/exportată de un autovehicul/tren/vapor/persoană care se prezintă la punctul de trecere a frontierei.
A doua instituție implicată în limitarea evaziunii făcute în special de persoanele care trec ilegal frontiera este Poliția de Frontieră, instituție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Cele două autorități joacă un rol important în protejarea a 2.070 de km de frontieră externă a României și Uniunii Europene (a doua frontieră externă ca lungime în U.E.), din care 1.877 km de frontieră terestră.
Autoritatea Vamală Română a fost înființată prin adoptarea Legii nr. 268/2021, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 1077 din 10 noiembrie 2021. Până atunci a fost doar o direcție din subordinea ANAF.
La nivel teritorial, activitatea Autorității Vamale Române se exercită prin intermediul a 7 direcții regionale vamale, în cadrul cărora funcționează 90 de birouri vamale de interior și de frontieră.
25 de puncte de trecere a frontierei, păzite cu 5 scannere mobile
România are 25 de punct de trecere rutieră a frontierei. În aceste puncte, Poliția de Frontieră și Vama ar trebui să descopere, printre altele, și marfa nedeclarată legal care este importată sau exportată.
Pentru o eficiență și un trafic rapid, normele UE au impus la aderare ca România să se doteze cu scannere. Dispozitive prin care trec TIR-urile, iar angajații statului văd dacă datele din documente corespund cu imaginea scanată a containerului transportat.
După aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, România a achiziționat 15 sisteme de scanare a autovehiculelor care intră sau ies prin cele 25 de puncte de frontieră ale României.
În 2002-2003, România a cumpărat cu o finanțare a Băncii Mondiale 3 scanere de tip Mobile Imaging Systems (MIS), de producție americană, așa cum reiese din datele publice ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Ulterior, s-a mai realizat achiziția de 12 scanere mobile de tip Roboscan, produse de MB Telecom. Societatea este administrată și deținută de omul de afaceri Mircea Tudor. În jur de 2,5 milioane de euro a cheltui statul pentru fiecare roboscan, conform datelor din dosarele de achiziție publică.
Însă aceste sisteme nu mai active din anul 2016, așa cum ne-a informat în scris Autoritatea Vamală Română. Din al doilea trimestru al anului 2016 și până la mijlocul lui 2020, toate TIR-urile care au intrat sau au ieșit din România, nu au fost verificate cu astfel de dispozitive.
„Autoritatea Vamală Română are în dotare 15 sisteme mobile de scanat trailere și containere marfă fără drept de utilizare și care nu mai sunt funcționale din ultimul trimestru al anului 2016”, au fost datele primite de la Autoritatea Vamală Română.
Mai exact, sistemele s-au defectat și nu au mai putut fi reparate.
De-abia în 2020, statul român a achiziționat șase sisteme de tip cameră mobilă și un sistem performant (Cargoscan).
Aceste dispozitive mobile, montate pe un cap de camion, sunt administrate de Poliția de Frontieră. Cel puțin un Cargoscan este situat în permanență în Portul Constanța, dar sunt momente când sunt și mai multe în zona portuară, ne-au transmis reprezentanții Poliției Române.
„Este un sistem ce folosește o tehnologie performantă, de mare ajutor pentru Poliția Română, ce scurtează timpul de verificare a unui vehicul sau container. O scanare durează, în total, 1 – 2 minute, față de ore, cât ar dura o investigare fizică a containerului”, a afirmat inspector Andreea Iliescu, purtător de cuvânt IPJ Constanța.
5 sisteme care scanează 15 TIR-uri pe zi la un trafic zilnic de 10.000 de automarfare
Conform datelor Poliției de Frontieră, un dispozitiv Cargoscan este folosit optim dacă scanează zilnic în jur de 15 TIR-uri. Anul trecut, Poliția de Frontieră Constanța anunța că: „cu ajutorul sistemului performant, zilnic sunt scanate între 15 – 20 de transporturi, alese în mod aleatoriu de polițiști”.
Rezultă că dacă cele cinci autospeciale de scanat ar fi funcționale zilnic, ar vedea prin 100 de TIR-uri.
Media zilnică este de minimum 10.000 de TIR-uri care intră sau ies din România.
Pentru dotarea celor 25 de puncte rutiere de trecere a frontierei cu sisteme moderne care ar stopa evaziunea provocată de traficul ilegală de mărfuri investiția nu ar fi una mare.
Un sistem de tip cargoscan costă 1,5 milioane de euro, conform datelor Poliției de Frontieră.
Cântare vechi și defecte pentru Vamă: în administrarea CNAIR
Pe lângă lipsa scannerele, zonele de frontieră sunt lipsite și de cântare care să măsoare dacă un autocamion transportă greutatea trecută în acte sau mai mult. Bă chiar, și cele care există sunt în administrarea unei alte companii de stat.
„În acest moment, un TIR care intră în România nu este cântărit de Vamă. Autocamionul este cântărit după intrarea în România, lângă punctul vamal de CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Societatea de stat are sisteme de cântărire vechi, TIR-urile se urcă pe niște platforme în care sunt integrate sistemele de măsurare”, ne-a transmis un șef de birou din cadrul CNAIR.
Majoritatea acestor sisteme nu funcționează, a ținut să ne mai precizeze acesta.
Odată cu aplicarea PNRR, România a fost obligată să achiziționeze și sisteme de cântărire moderne. TIR-urile ar urma să fie măsurate în mers (sistem WIM – weight in motion).
„Proiectul este estimat să fie finalizat în iunie 2025, valoarea sa depășind 3 milioane de euro”, ne-au precizat reprezentanții CNAIR.
Granița terestră dintre punctele de frontieră, protejată de echipamente din celebrul contract EADS
Teritoriul dintre două puncte de trecere a frontierei este supravegheat de Poliția de Frontieră cu scopul de a nu permite trecerea sau ieșirea din România prin aceste zone.
România gestionează aproximativ 2.000 de km din frontiera terestră externă a Uniunii Europene, a doua ca lungime după Finlanda.
În iunie 2004, guvernul condus de Adrian Năstase decidea să învestească masiv pentru securizarea granițelor. Doar aşa puteam intra în Uniunea Europeană şi în spațiul Schengen.
734 milioane de euro a fost suma investită oficial în cel mai important contract care a avut ca scop securizarea şi dotarea frontierelor. EADS (European Aeronautic Defence and Space Company, companie redenumită Airbus Group în 2014) trebuia să realizeze pentru Ministerul de Interne Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (SISF).
În cadrul acestui contract s-au achiziționat, conform datelor Inspectoratului General de Poliție de Frontieră, 50 de sisteme fixe cu termoviziune. Camerele montate în stâlpi înalți văd orice mișcare la peste 7 km în vizibilitate bună.
Acolo unde nu văd aceste sisteme denumite SORIC (Sistemul Optic de Recunoastere Instalat pe Catarg), polițiștii de frontieră intervin cu sistemele mobile de termoviziune denumite ARTEMIS, montate la autovehicule de teren puternice amplasate în zona frontierei de risc.
Patrulele de intervenție folosesc autoturismele Iveco Massif. Autovehiculele, 426 la număr, au costat achiziționate cu 20 de milioane de euro.
În 2014, DNA anunța ca a deschis un dosar pentru a verifica ce s-a întâmplat cu sumele vehiculate în dosarul EADS care nu s-ar regăsi în dotările Poliției de Frontieră. Ancheta a fost închisă în 2018.
Frontiera de pe Dunăre apărată de SCOD
În afara punctelor de trecere rutieră, în/din România se mai poate ajunge și prin traversarea Dunării cu ambarcațiuni denumite tradițional bac. Aici traficul de TIR-uri este unul limitat.
Probleme acestei granițe vine dinspre persoanele care traversează Dunărea ilegal de pe un mal pe altul cu diferite produse de contrabandă.
Cele mai mari probleme au fost înregistrare, până la începerea războiului din Ucraina, pe Brațul Chilia din Delta Dunării.
Pe o suprafață de 85 de kilometri, România are aici o graniță cu statul aflat în război cu Rusia.
În 2011 era pus în funcțiune sistemul integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunăre și în Delta Dunării, denumit SCOD. Această investiție făcea parte din contractul de informatizare și modernizare a frontierelor României în vederea aderării la spațiul Schengen.
Sistemul SCOD însemna depistarea tuturor navelor și a persoanelor care trec prin zonă, mai ales pe timp de noapte. „De-a lungul braţului Chilia, sunt 14 sisteme optoelectronice multi–senzor (n.r. – cameră cu vedere pe timp de zi, cameră cu termoviziune şi telemetru laser montate pe stâlpi)”, au precizat reprezentanții Poliției de Frontieră.
Acest sistem are frecvent sincope în funcționare din cauza lipsei mentenanței.
Frontiera de la Marea Neagră – celebrul SCOMAR care se defectează când trec drogurile spre mal
Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră – SCOMAR – este cel mai modern şi complet sistem tehnologic de la frontiera românească.
„SCOMAR include senzori radar pentru detecție, camere optolectronice cu vedere pe timp de zi şi de noapte pentru identificare, comunicații. Toate aceste elemente sunt transmise aici, în centrul de comandă, în baza cărora şeful de tură dispune măsurile eficiente”, au explicat reprezentanți ai Poliției de Frontieră. Sistemul a fost dat în funcție în 2011 și a costat 24,5 milioane de euro.
Forțarea frontierei este raportată de operatorii flotei Gărzii de Coastă, flotă formată din nava de patrulare şi supraveghere „Ştefan cel Mare”și alte 23 de ambarcațiuni de dimensiuni mici și medii cumpărate special pentru capturarea de migranți. „Ştefan cel Mare” este singura navă care poate interveni rapid sau pe timp de furtună atunci când un vas de imigranți vrea să vină în România.
În 2019, SCOMAR nu a reușit să depisteze celebrul transport de droguri care a eșuat pe plajă. Explicația Poliției de Frontieră a fost că sistemul nu funcționa, fiind în mentenanță, exact în perioada în care drogurile intrau în apele teritoriale românești.
Și am ajuns în port, în Portul Constanța
Alături de punctele rutiere de trecere a frontierei, Portul Constanța reprezintă cele mai importante locuri de acces/ieșire a mărfurile din România.
Pe frontiera reprezentată de Marea Neagră se află și Portul Constanța Sud-Agigea. Din punct de vedere al tonajului mărfurilor care trece prin port, acesta este unul dintre primele 20 din Europa.
În ceea ce privește controlul mărfurilor, Autoritatea Vamală Română (prin biroul portuar) se ocupă de verificarea containerelor.
În prezent, angajații Dubai Ports World descarcă toate containerele, în terminalul destinat acestora. Firma este una dintre cele mai mari din lume în domeniu și, în 2019, a reînnoit contractul de concesiune pentru administrarea zonei portuare Constanța până în anul 2049. Precedentul contract a început în 2003.
După ce mărfurile au fost depozitate în terminal, lucrătorii vamali analizează firmele care fac importul, cele care au trimis produsele, dar și acționarii și administratorii. Această operațiune se numește „analiză de risc” și este efectuată de un departament de specialitate.
Analizele de risc sunt trimise la departamentele de control. Aici se decide care sunt containerele cu risc de nereguli. Containerele suspecte sunt trimise la scanerul
Portul Constanța are un singur scaner fix pentru verificarea conținutului containerelor. Și :
Maximum 60 de container poate verifica zilnic acest dispozitiv, așa cum ne-au precizat reprezentanții Administrației Portului Constanța. La această cifră de 60 de containere scanate se mai pot adăugă alte 20 verificate cu Cargoscanul menționat anterior. Asta înseamnă 80 de containere verificate cu aparatură modernă. Zilnic, în medie traficul de containere din Portul Constanța este de minimum 820 de containere.
Portul Constanța și drogurile
Portul Constanța se compune, de fapt, din două zone portuare: Constanța Sud-Agigea (care asigură traficul de containere) și Constanța Nord (unde se face traficul cu produse vrac gen cereale, îngrășăminte, produse petroliere).
Cele două zone portuare (dar și cele din Midia și Medgidia) sunt administrate de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) din Constanța. Această societate este deținută de Ministerul Transporturilor (60%), în timp ce Fondul Proprietatea și Consiliul Local Constanța dețin fiecare câte o participație de 20% din companie.
Un raport publicat în acestă vară The Global Initiative Against Transnational Organized Crime numește Portul Constanța drept una dintre cele mai importante porți de intrare în Balcani pentru drogurile din America de Sud, dar și ce mai importantă poartă din Balcani prin care intră mărfurile contrafăcute.
Metoda omologată: achiziții de instrumente și scanere fără mentenanță
Faptul că 98% din scanerele, cântarele și instrumentele de urmărire și control achiziționate pe zeci de milioane de euro de statul român nu funcționează se încadrează în metoda patentată de-a Nu lupta cu evaziunea și contrabanda:
Contractele nu prevăd și servicii de mentenanță și întreținere a acestor dispozitive.
Astfel că la repararea acestora sunt invocate de către autorități problemele bugetare, iar atunci când acestea sunt reparate, se strică repede. ”dă un TIR din greșeală peste un scanner abia reparat și gata, e scos și ăsta din uz” – povestește un manager de companie căruia contrabanda și evaziunea îi periclitează afacerea corectă.
Din 2017 încoace, autoritățile române nici nu se mai prefac că repară aceste instrumente: doar 2% din ele funcționează, în condițiile în care războiul din Ucraina pune presiune pe granițele României.
Evaziunea își poate face de cap cel puțin până în 2025
Prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), România și-a asumat să reformeze Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF-ul) și Autoritatea Vamală Română (AVM) pentru a reduce evaziunea.
Însă reformarea acestor instituții nu se va face, dacă se va întâmpla în cele din urmă, nu mai devreme de 2025, conform angajamentelor luate de Guvernul României în fața Comisiei Europene.
Astfel că zecile de miliarde de euro evaziune n-au nicio șansă să dea ochii cu Bugetul în următorii 2 ani.
***
(Citiți și: Șamanii și vracii economiei: oamenii din spatele măsurilor fiscale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
VORBA LUI GARCEA exista o explicatie A SE VEDEA CU CAT AU CRESCUT IN ULTIMII 6 ANI AVERILE celor care au atributii de serviciu in acest domeniu de activitate………………….
Cu punct si virgula aceasta actiune se traduce prin sabotaj si favorizarea infractorului ceea ce suna a „stat de drept” foarte original. Cum pensiile speciale vor fi mentinute inca 40 de ani de acum incolo, tot atunci vor fi judecate si aceste tipuri de actiuni, respectiv atunci cand vor fi de mult prescrise si va fi aplicat principiul urma scapa turma.