”Am ajutat Ucraina și Moldova” – argumentul insistent cu care premierul Ciolacu placă la Bruxelles să negocieze deficitul

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi, în debutul ședinței de Guvern, că pleacă la Bruxelles pentru a discuta „câteva decizii esențiale pentru ca planul României să meargă, cu succes, mai departe”.

Prim-ministrul a mai adăugat că „este convins că și Comisia Europeană va recunoaște eforturile financiare deosebite făcute de România în acest an pentru susținerea Ucrainei și Republicii Moldova”, explicând că ”sigur se va găsi o soluție justă, astfel încât cadrul fiscal bugetar stabilit pentru 2023, 2024 și 2025 să fie actualizat”.

Comisia cere ”deconturile” ajutoarelor oferite Moldovei și Ucrainei

Și ministrul Marcel Boloș a transmis anterior la Bruxelles că bugetul României a fost supus la presiuni suplimentare neașteptate din cauza ajutoarelor acordate Ucrainei și Moldovei anul acesta, pledând cu acest argument pentru depășirea țintei de deficit asumate în 2023.

(Citește și: ”Ministrul Boloș, după discuțiile de la Bruxelles – România a cerut deficit de 5,5 – Comisia are dubii legate de metodologia de calculare a impactului”)

Comisia, afirmă surse apropiate discuțiilor, nu a respins acest scenariu, dar a cerut guvernului să prezinte documente din care să reiasă valoarea acestor ajutoare. Nu este clar dacă premierul va duce la Bruxelles documentele solicitate.

„În spiritul solidarității europene sunt absolut convins și există deja semnale în acest sens că și Comisia va recunoaște eforturile financiare deosebite făcute de noi în acest an pentru susținerea Ucrainei și Republicii Moldova. Sunt sigur că vom găsi, împreună cu partenerii europeni, soluția justă”, a mai spus premierul Ciolacu.

Cu două reforme deja depășite, premierul anunță ă nu renuță la reforme

Prim-ministrul a mai declarat joi: „Sunt decis să nu renunț la vreo reformă și să livrăm tot ce ne-am asumat: încheiem renegocierea PNRR, finalizăm noua formă a programului RepowerEU, vom face reforma pensiilor, depunem cererea de plată nr. 3 și vom lua măsurile fiscale care să ne permită dezvoltarea sustenabilă a României, așa că azi, împreună cu tot cabinetul, vreau să trecem în revista toate jaloanele care trebuie închise, pentru a depune cererea de plată nr. 3”.

(Citește și: ”Soluția Comisiei pe renegocierea PNRR: scoateți proiectele fără șansă de finalizare în următorii 3 ani”)

Dintre cele 79 de ținte și jaloane aferente cererii de plată 3, 15 nu sunt atinse. Între acesta se află și unul fără de care cererea nu va fi aprobată: reforma sistemului de pensii.

Neîndeplinirea țintelor și jaloanelor din PNRR este vina exclusivă a Guvernului României.

Cererea de plată numărul 3 ar fi trebuit să fie depusă la începutul verii. În acest moment nu este aprobată nici cererea de plată 2, depusă anul trecut, în decembrie.

Documentele pentru renegocierea PNRR ar fi trebui trimise la Bruxelles în luna august, cel târziu, pentru a avea șansa să fie aprobate anul acesta.

Cu mandatul pe masă: măsuri fiscale adoptate prin asumare de răspundere

Tot joi, premierul a reiterat avertismentul că este dispus ”să-și pună pe masă mandatul de premier și să-și asume răspunderea, alături de Guvern, pe măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană”.

Comisia Europeană insistă ca deficitul bugetar din România să intre pe o pantă descendentă, dar nu dictează ce măsuri să adopte guvernul. Principala preocupare a coaliției de guvernare este în acest moment să modifice Codul fiscal pentru a impune noi impozite și taxe și pentru a crește altele. Măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt trecute în planul doi.

***